Comisiile pentru muncă, juridică, apărare şi constituţionalitate ale Senatului au acordat, marţi, raport favorabil legii pensiilor speciale, prin punerea acesteia în acord cu decizia CCR. Senatorul USR, Ştefan Pălărie, şi-a exprimat nemulţumirea faţă de actuala formă a legii, ceea ce ar însemna, în opinia acestuia, că "că nici peste 20 de ani nu vor fi eliminate pensiile speciale". Legea merge acum la vot în Senat, prima Cameră sesizată.
La votul din comisiile de specialitate din Senat au fost înregistrate 43 voturi "pentru", 7 "împotrivă" şi 2 abţineri. Amendamentele Opoziţiei au fost respinse în bloc, fiind adoptate doar un set comun de amendamente ale parlamentarilor puterii, scrie Agerpres.
După terminarea ședinței, preşedintele Comisiei de muncă a Senatului, Ion Rotaru, a precizat că, dintre articolele modificate pentru punerea în acord a legii cu decizia CCR din 2 august, doar 11 includ pe modificări de fond.
Senatorul USR Ştefan Pălărie şi-a exprimat nemulţumirea faţă de actuala formă a legii, ceea ce ar însemna, în opinia acestuia, că "că nici peste 20 de ani nu vor fi eliminate pensiile speciale". El a criticat şi timpul foarte scurt, de aproximativ 12 ore, în care au putut analiza amendamentele propuse de putere.
Ce amendamente au fost aprobate pe noua lege a pensiilor speciale
Un amendament adoptat în comisii stabileşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani.
Doar că, potrivit amendamentelor, pot primi o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate.
În varianta adoptată de Parlament, baza de calcul viza ultimele trei luni de activitate.
De asemenea, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Prevederi pentru magistrați
Comisiile au mai decis ca, începând cu 1 ianuarie 2024, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni.
Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.
Noile praguri de impozitare
De asemenea, în noua formă a textului de lege, pensiile de servicu se impozitează astfel:
pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.
Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
- i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
- ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
- iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
- i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
- ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
- iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Comisiile au agreat ca persoanele care intră sub incidenţa anumitor legi şi îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor.
Legea merge la vot în Senat, prima Cameră sesizată
"Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, Statutului funcţionarului public parlamentar, Legii 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi şi Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege, nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu în baza reglementărilor din legile menţionate în vigoare, anterior modificărilor şi completărilor aduse acestora prin prezenta lege, pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective", prevede un alt amendament.
Potrivit lui Ion Rotaru, președinte al Comisiei de Muncă din Senat, legea ar putea intra în dezbaterea plenului Senatului miercuri, ca primă Cameră sesizată la reexaminare după decizia CCR.
În 2 august, Curtea Constituţională a României a decis să retrimită în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale.
Premierul Marcel Ciolacu arăta că amendamentele au rolul să încheie anomalia în care se câștiga mai mult la pensie decât în activitate.
Editor : C.I.
