Proiectul de autonomie, prezentat de liderul UDMR. Kelemen Hunor:„Nu ne gândim la separatism”
„1989 a fost un moment important pentru pentru maghiarii din România. Uniunea Democrată Maghiară a fost un factor de stabilitate permanent. De foarte multe ori, societatea românească a subliniat că acest rol era un rol important. Comunitatea maghiară va rămâne un factor de stabilitate. Ne delimităm orice teorii conspiraționiste, nu suntem instrumentul nimănui”, a spus Kelemen Hunor.
„Orice deziderat al comunității maghiare poate fi obținut doar prin dialog cu majoritatea românească. Proiectul de lege spune de la bun început că noi ceea ce am gândit, am gândit în cadrul românesc. Nu ne gândim la separatism. Nu am propus niciodată și nu avem de gând să propunem așa ceva”, a mai spus Hunor.
De altfel, acesta precizează că nu sunt lezate interesele statului român, despre care acesta spune că va rămâne „unitar și indivizibil”.
„Nu suntem dușmani! Dacă noi credem că viitorul nostru comun este o țară puternică trebuie să depășim tot ce a însemnat istorie. Aștept o dezbatere aprinsă, dar nu vrem altceva decât o patrie comună. Nu am discutat cu PSD sau cu PNL.Noi credem că problemele trebuie discutate la nivelul societății”, a mai spus Kelemen Hunor.
Cât despre momentul ales, Kelemen Hunor, a spus că niciodată nu este momentul oportun pentru a avea asemenea discuții. „Într-o perioadă când e campanie, toată atenția se îndreaptă către subiecte sensibile. Societatea noastră a evoluat enorm, dar nu se pune problema să câștigăm alegerile”, a adăugat Kelemen Hunor.
Ce prevede proiectul UDMR
Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat de Kelemen Hunor joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”, transmite Mediafax.
„În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică, precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată. Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea, precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene”, se arată în document.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În proiect se menţionează că avizul judeţului „este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv”, fiind obligatoriu şi pentru "lucrările de amenajare a apelor curgătoare şi necurgătoare".
„Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege”, se mai arată în proiect.
Documentul subliniază că activitatea Consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, şi că noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al regiunii.
„Consiliul regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cea a preşedintelui. În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau al vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă”, se arată în proiectul UDMR.
Documentul prezentat de Kelemen Hunor menţionează că Executivul regional îşi are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe şi este compus din preşedintele regiunii, care prezidează Executivul, şi dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional.
Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, prezentat oficial joi, prevede că drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional, care sunt determinate prin normele de aplicare a statutului Ţinutului Secuiesc, „constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”.
Potrivit proiectului UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc, la bugetul regiunii se constituie venit şi 60 la sută din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
