Printr-o inițiativă legislativă înregistrată la Camera Deputaților pe 21 decembrie 2015, senatorul social-democrat propune modificarea Legii privind organizarea judiciară (nr. 304/2004), dar și a Codului de procedură civilă și Codului de procedură penală, în sensul stabilirii unei sancțiuni pentru nerespectarea principiului repartizării aleatorii a dosarelor, cu folosirea sistemului informatizat.
Concret, senatorul PSD ar dori ca decizia pronunțată de un complet „care nu a fost învestit cu respectarea dispozițiilor legale privind distribuirea aleatorie a dosarului” să fie lovită de nulitate. De asemenea, judecătorul care nu poate participa la judecată „din motive obiective, temeinic motivate și care nu puteau fi prevăzute” va putea fi înlocuit cu unul din judecătorii de permanență din ziua respectivă, și acesta desemnat prin repartizare aleatorie.
Senatorul PSD Ovidiu Donțu a fost anul trecut, alături de senatorii Ioan Chelaru (PSD) și Cristiana Anghel (PC), autor al amendamentului potrivit căruia măsurile preventive (reținere, control judiciar, arest la domiciliu sau arestare preventivă) să poată fi dispuse doar dacă rezultă din probe „indicii temeinice” că persoana respectivă a săvârșit o infracțiune. Proiectul de lege care conține amendamentul menționat se află încă în Parlament, pe agenda Comisiei juridice a Camerei Deputaților.
Semne de întrebare
Este de dorit, evident, ca toate dosarele (civile sau penale) să fie repartizate aleatoriu, cu folosirea sistemului informatizat. Mai ales că, în ultimii ani, au apărut mai multe critici cu privire la sistemul ECRIS și funcția acestuia de repartizare aleatorie a dosarelor.
În 2013, de exemplu, vulnerabilitățile sistemului au fost relevate de referatul întocmit de procurorii DNA în cazul a două judecătoare de la Tribunalul București (Antonela Costache și Viorica Dinu, trimise în judecată, între timp). Era vorba de manipularea sistemului ECRIS astfel încât anumite dosare să le fie repartizate, spre emiterea unor sentințe favorabile.
Metode de fentare a sistemului au fost inventariate, de-a lungul timpului, și de presă, implicați în „schemă” fiind și operatori ai sistemului și/sau grefieri.
În aceste condiții, poate părea de bun augur depunerea unui proiect de lege care să corecteze vulnerabilitățile sistemului. Totuși, apar și unele semne de întrebare. De pildă, ce se întîmplă dacă din planul unui inculpat de obținere a unei sentințe favorabile face parte, încă de la început, și un operator al ECRIS sau un grefier?
Laura Ștefan: „Nu avem nevoie de o normă în plus, ci de respectarea legii”
Coordonatorul activităților anticorupție pentru Expert Forum, Laura Ștefan, consideră că o măsură precum cea inclusă în proiectul de lege nu ar face decât să „inducă o problemă în sistem”, deoarece ar plana asupra tuturor hotărârilor judecătorești semne de întrebare. „Cred că, în acest moment, problema aceasta a repartizării aleatorii este suficient de bine reglementată prin intermediul căilor de atac, inclusiv căile de atac extraordinare”, a declarat expertul anticorupție pentru digi24.ro. Potrivit acestuia, mai există, în cazul apariției unor cazuri de manipulare a sistemului de repartizare aleatorie, și instrumentul plângerilor disciplinare împotriva magistratului. ”Nu avem nevoie de o normă în plus, ci de respectarea legii în vigoare”, a mai arătat Laura Ștefan.