Posibilitatea ca Ursula von der Leyen să devină în acest an preşedinte al Comisiei Europene depinde de capriciile politicii româneşti, comentează marţi politico.eu, cu referire la evoluţiile din România care afectează calendarul preluării mandatului de viitorul executiv al Uniunii Europene, potrivit Agerpres.
''În ceea ce a fost o sincronizare groaznică pentru Von der Leyen, în această lună guvernul român a căzut după ce premierul social-democrat Viorica Dăncilă a pierdut votul de încredere din partea parlamentului. În absenţa unui guvern cu atribuţii depline, nu există cineva care să nominalizeze un comisar european. Aceasta este o problemă pentru Von der Leyen întrucât alegerea iniţială a Bucureştiului (Rovana Plumb, n.red.) a fost respinsă de Parlamentul European, iar o a doua nu a fost oficial acceptată. România nu este singura provocare pentru Ursula von der Leyen: candidaţii ungar şi francez au fost de asemenea respinşi, iar înlocuitorii lor încă trebuie să parcurgă procesul de confirmare. Apoi, există Regatul Unit, căruia i s-a transmis să facă o nominalizare de comisar european în schimbul acordării unei amânări a Brexitului'', scrie site-ul specializat în afaceri europene.
Acesta aminteşte că parlamentul de la Bucureşti va supune la vot noul guvern pe 4 noiembrie, dar menţionează că rezultatul încă este dificil de prognozat.
În cel mai optimist scenariu pentru Ursula von der Leyen, un guvern condus de Partidul Naţional Liberal (PNL) va obţine sprijinul unei majorităţi a parlamentarilor. Dacă se întâmplă acest lucru şi este făcută o nominalizare de comisar european în timpul săptămânii viitoare, atunci vor rămâne trei săptămâni pentru ca întregul proces să se încheie şi noua Comisie să îşi preia mandatul la 1 decembrie, data potenţială cea mai apropiată convenită de Parlamentul European.
''Suntem pregătiţi să avansăm (în privinţa desemnării comisarului european) de îndată ce guvernul depune jurământul'', a declarat Ionel Dancă, purtătorul de cuvânt al PNL, formaţiune ce face parte din Partidul Popular European (PPE), la fel ca Ursula von der Leyen.
Ce se întâmplă dacă guvernul PNL nu obține aprobarea parlamentului
Însă în cazul în care guvernul PNL nu obţine aprobarea parlamentului, toate calculele sunt date peste cap. Atunci, instabilitatea politică de la Bucureşti ar putea împinge spre 2020 preluarea mandatului de Comisia Von der Leyen, continuă politico.eu.
"Până are loc votul de confirmare (asupra întregii Comisii), nu vom şti când îşi preia mandatul noua Comisie, dar ipoteza de lucru pentru moment este 1 decembrie'', a declarat Mina Andreeva, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.
Andreeva a adăugat că Von der Leyen face demersuri pentru accelerarea procedurii. "Este urgent şi doamna Von der Leyen se aşteaptă ca, de îndată ce există un guvern cu atribuţii depline în România, să fie trimis un candidat cât mai rapid posibil, iar în această privinţă ea se află în legătură cu omologii din România'', a spus Andreeva.
Politico.eu îl citează pe Ionel Dancă potrivit căruia PNL şi-a asigurat voturile unui număr de 225 de parlamentari, fiind nevoie de 233 pentru ca noul guvern să fie învestit.
De asemenea, este amintită intenţia PSD de a boicota votul din parlament, în timp ce liderul PRO România, Victor Ponta, a declarat pentru site-ul de ştiri că partidul său va lua o decizie - privind eventualul boicot - numai după audierile potenţialilor miniştri în parlament, care au loc marţi şi miercuri. ''Un lucru e sigur: PRO România nu va vota pentru guvernul Ludovic Orban'', subliniază politico.eu.
Cine ar putea fi nominalizat pentru funcția de comisar european, dacă trece guvernul PNL
Dacă guvernul PNL va obţine confirmarea parlamentului român săptămâna viitoare, este de aşteptat ca Ludovic Orban să nominalizeze un membru PNL pentru funcţia de comisar european, favoriţi fiind consideraţi doi europarlamentari: Siegfried Mureşan şi Adina-Ioana Vălean.
În vârstă de 38 de ani, Siegfried Mureşan este membru al Parlamentului European începând din 2014 şi în prezent este vicepreşedinte al grupului PPE. Este un fost membru al Partidului Mişcarea Populară (PMP), condus de fostul preşedinte român Traian Băsescu. Mureşan a declarat pentru politico.eu că nu doreşte să facă vreun comentariu despre o potenţială nominalizare a sa pentru postul de comisar european.
Adina Vălean (51 de ani) este membră a Parlamentului European încă din 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană. În prezent ea este preşedinta Comisiei de industrie, cercetare şi energie a PE (ITRE).
Întrebată dacă a fost abordată în legătură cu funcţia de comisar european, Vălean de declarat pentru politico.eu că nu doreşte să comenteze, afirmând: "Să ai oportunitatea la un moment dat de a lucra implicat la elaborarea legislaţiei pentru Uniunea Europeană este o dorinţă de carieră, de ce nu?"
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, a precizat că niciun nume nu a fost discutat oficial.
Dacă guvernul Ludovic Orban nu este confirmat săptămâna viitoare, atunci ''nimeni nu ştie care este soluţia'', a afirmat Victor Ponta.
Viorica Dăncilă, care încă este premier interimar, şi preşedintele Klaus Iohannis vor trebui să cadă de acord asupra unui candidat. Acest lucru nu va fi uşor întrucât cei doi sunt adversari în alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie.
''Niciunul nu este capabil să depăşească interesele legate de alegerile prezidenţiale'', a opinat Ponta.
Editor web: Cristina Tudor
