Liderii noului PNL vor să atingă şi, de ce nu, sa depăşească rezultatele de la localele din 2012. Atunci, vechiul PNL a câştigat 8 primării capitale de judeţ, plus şefiile a 13 consilii judeţene, iar fostul PDL a obținut 10, respectiv 2 astfel de funcţii.
Liberalii vor să cucerească, la alegerile de anul viitor, şi judeţele unde în urmă cu trei ani au suferit înfrângeri: Giurgiu, Gorj, Olt, Satu Mare. Motiv suficient pentru PNL să intensifice contactele neoficiale cu membrii PNL şi ALDE din aceste zone.
Alina Gorghiu, co-preşedinte PNL: „Majoritatatea sunt plecați din PNL și atunci este firesc. Se cunosc foarte mulți între ei, ne știm. Nu s-a pus problema de acum să discutăm despre o formulă de susținere la consiliile județene cu partidul domnului Tăriceanu, dar nu excludem, dimpotrivă!”.
Tot în scopul ,,împrietenirii” pentru alegerile locale din 2016, liberalii par că-l protejează pe Călin Popescu Tăriceanu şi promit că nu vor demara nicio acţiune pentru înlăturarea acestuia de la şefia Senatului.
Alina Gorghiu: „Între un pesedist și domnul Tăriceanu, îl prefer pe domnul Tăriceanu de 1.000 de ori”.
În ALDE exista doua curente legate de strategia post-electorală. În cazul în care vor obţine minimum 7-8 % la locale, foştii conservatori conduşi de Daniel Constantin ar prefera să pună toate voturile „într-un singur coş”. Adică să negocieze fie doar cu PSD, fie cu PNL, cât mai multe poziţii de conducere în administraţia locală, inclusiv câteva şefii de consilii judeţene.
ALDE nu ar exclude nici o eventuală alianţă electorală cu PNL pentru parlamentare. Mai pragmatici, foştii liberali din jurul lui Călin Popescu Tăriceanu ar merge pe înţelegeri punctuale, locale, în speranţa obţinerii ulterioare a unui loc eligibil pe listele PNL la parlamentare, susţin surse din ALDE.
Există şi o a treia opţiune. „E posibil ca la nivel local, după alegeri, să vină colegii mei din anumite zone să îmi spună că pot să facă alianță pentru o majoritate cu un reprezentant al PMP, M10, nu ai cum să refuzi”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.