„Iniţiativa grupului PNL din Camera Deputaţilor pe care am depus-o astăzi are ca obiect abrogarea Legii 82/2012, cunoscută de toată lumea ca Legea Big Brother (...) Guvernul ar fi trebuit să reacţioneze imediat ce Curtea de Justiţie a UE a invalidat directiva pe care România a transpus-o prin Legea Big Brother, însă înţelegem că cei de la putere sunt ocupaţi să se plimbe cu barca împinşi de pompieri sau alte cele", a declarat deputatul PNL Alina Gorghiu, citat de Mediafax.
Deputatul PNL a precizat că iniţiativa de abrogare a legii este necesară întrucât „stocarea de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice a datelor despre apeluri telefonice, SMS-uri şi mesaje electronice de la populaţie reprezintă un abuz şi încalcă dreptul la viaţă privată”.
„Suntem în măsură să cerem abrogarea acestei legi după ce Curtea de Justiţie a constatat că: "datele care trebuie păstrate conform prevederilor directivei pot furniza indicaţii precise cu privire la viaţa privată a persoanelor, prin urmare directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale cu privire la respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal"", a citat Gorghiu din decizia CJUE.
De asemenea, europarlamentarul PNL Renate Weber, care coordonează domeniul libertăţilor civile din partea ALDE, a declarat că directiva în cauză pleacă de la prezumţia cetăţenilor ca potenţiali infractori.
Europarlamentarul PNL a susţinut că problema directivei a fost legată de definiţiile generale şi accesul neîngrădit, fără mandat eliberat de judecător, al organelor de poliţie sau intelligence la aceste date.
Weber a fost întrebată dacă PNL ia în calcul modificarea actualei legi a siguranţei naţionale, unde este prevăzut accesul fără mandat eliberat de judecător pentru astfel de date, în condiţiile în care actul normativ este afectat de abrogarea legii propuse de liberali.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat, în 8 aprilie, Directiva 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informaţional, cunoscută şi ca Directiva Big Brother.
CJUE a statuat că, prin impunerea păstrării datelor şi permiţând accesul autorităţilor naţionale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal. În plus, faptul că păstrarea şi utilizarea ulterioară a datelor sunt efectuate, fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat, poate da persoanelor vizate sentimentul că viaţa lor privată este obiectul unei supravegheri constante.
Admiţând că motivele care au stat la baza adoptării directivei sunt legitime, scopul urmărit fiind combaterea criminalităţii şi siguranţa publică, Curtea a constatat că legiuitorul UE a depăşit limitele impuse de respectarea principiului proporţionalităţii.
Curtea a precizat că păstrarea datelor de trafic (şi implicit directiva) reprezintă o interferenţă serioasă cu dreptul fundamental la viaţă privată statuat în articolul 7 din Carta drepturilor fundamantale a UE.