„Ne-am retras de la acest vot şi vom ataca la Curtea Constituţională tot ce va ieşi pe această situaţie. Ceea ce s-a întâmplat la Autoritatea de Supraveghere Fiscală este exemplul tipic de folosire a legii pentru a impune o clientelă politică proprie”, a declarat Cristian Rădulescu, citat de Mediafax.
Reprezentanţii PDL sunt nemulţumiţi de faptul că, deşi ASF este subordonată Parlamentului, pentru conducerea acestei instituţii au fost propuse 10 persoane de către USL şi una de către UDMR, în timp ce PDL nu are niciun reprezentant.
Anuțul vine după ce ieri Digi24 relata, în exclusivitate, că opoziţia nu va mai avea niciun membru în conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară.
„Şi o noutate: sunt printre aceşti candidaţi care vor primi votul astăzi, de la USL şi de la UDMR, persoane care au beneficiat de salarii compensatorii sau de bonus la sfârşitul mandatului şi acum candidează din nou, ceea ce este total incorect. La sfârşitul unui mandat de 5 ani cu salarii de mii de euro pe lună era necesară şi gratificarea persoanei respective cu un bonus de câteva zeci de mii de euro pentru performanţa de a fi rezistat până la sfârşitul mandatului”, a adăugat senatorul PDL.
Cine sunt cei 11 membri
Plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor a votat, marţi, cei 11 membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, în condiţiile în care parlamentarii PDL şi PPDD s-au retras din sală.
Astfel, Dan Radu Ruşanu, în calitate de preşedinte al ASF, a primit 364 voturi „pentru” şi 6 „împotrivă”, Daniel Dăianu, ca prim-vicepreşedinte, a întrunit 365 voturi „pentru” şi 5 „împotrivă”, Tudor Daniel George - vicepreşedinte - 354 voturi „pentru”, 16 „împotrivă”, Mircea Ursache - vicepreşedinte - 363 voturi „pentru” şi 7 „împotrivă”, Ion Giurescu - vicepreşedinte - 365 „pentru” şi 5 „împotrivă”, relatează Mediafax.
Pentru membrii neexecutivi, rezultatul votului a fost următorul: Marian Sârbu - 365 voturi „pentru” şi 5 „împotrivă”, Biro Albin - 347 voturi „pentru” şi 23 „împotrivă”, Marian Mârzac - 365 voturi „pentru” şi 5 „împotrivă”, Corneliu Moldoveanu - 365 voturi „pentru” şi 5 „împotrivă”, Gheorghe Marcu - 365 voturi „pentru” şi 5 „împotrivă”, Dorina Teodora Mihăilescu - 364 voturi „pentru” şi 6 „împotrivă”.
Membrii ASF sunt numiţi pentru un mandat de 5 ani.
Parlamentarii au aprobat nepotismul la ASF
În 9 aprilie, parlamentarii respinseseră cererea de reexaminară trimisă în 4 aprilie de Traian Băsescu asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Astfel, în urma votului, membrii Autorităţii de Supraveghere Financiară pot fi rude între ei în ciuda solicitării lui Traian Băsescu. Deputaţii au respins obiecţia ridicată de preşedinte cu privire la legea de înfiinţare a acestei instituţii.
Parlamentarii au decis că nu pot face parte din Autoritatea de Supraveghere Financiară doar rudele, până la gradul trei, ale membrilor Guvernului și ai Băncii Naționale a României. În rest, rudele parlamentarilor, ale președinților celor două Camere sau chiar ale șefului statului pot face parte din această instituție.
Această instituție va prelua tot ce însemnă asigurări, pensii private și Comisia Națională pentru Valori Mobiliare. Astfel, noua entitate va verifica tot ce se întâmplă pe această piață, iar conducerea o va reglementa și o va supraveghea.
Inițial, în ordonanța de Guvern erau menționate o serie de incompatibilități foarte clare referitoare la rudele membrilor acestei Autorități, dintre reprezentanții Guvernului, ai președinției sau BNR.
Șeful statului a cerut introducerea unei noi categorii, respectiv parlamentarii, însă Camera Deputaților, prima cameră sezizată, a scos, în loc să introducă categorii de incompatibilități.
Care sunt atribuțiile noii instituții
Noua instituție va prelua toate funcțiile și atribuțiile Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Asta înseamnă gestionarea unei piețe financiare de peste 30 de miliarde de euro. Astfel, cei 17 viitori membri vor putea avea relații de rudenie cu președinții Camerelor Parlamentului și parlamentari, dar și cu șeful statului.
Reprezentanții opoziției au însă obiecții față de modificările făcute de deputați în textul ordonanței de urgență privind înființarea noii Autorități. Camera Deputaților este primul for sesizat, Senatul este Cameră decizională, însă este de așteptat ca senatorii să adopte punctul de vedere al deputaților.
Ideea înființării acestei instituții a venit de la Banca Centrală Europeană și a fost susținută și de BNR. Potrivit guvernatorului, Mugur Isărescu, piața bancară reprezintă 94% din intermedierea financiară, așa că este un lux să ai trei instituții pentru 3-4% din piață.
Potrivit Guvernului, prin înființarea acestei autorități se va scădea numărul de funcții de conducere și se va reduce birocrația. Autoritatea ar urma să se autofinanțeze, ceea ce înseamnă că salariile membrilor din conducere vor fi de ordinul miilor de euro, așa cum există deja în cele trei instituții care vor fuziona.