Parlamentul, redus la tăcere de Guvern

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Noii deputați s-au rătăcit pe holurile Parlamentului

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut în februarie un apel către Guvern să redea Parlamentului rolul fundamental, acela de a face legile. Premierul Victor Ponta a primit cu deschidere sugestia şefului statului. Ba chiar a făcut şi promisiuni.

„A bătut la o uşă deschisă. În 2015, numai în cazuri de urgenţă vom da ordonanţe”, a promis Victor Ponta.

Şi totuşi, în practică lucrurile au stat cu totul altfel. De la începutul anului, Klaus Iohannis a promulgat 93 de legi. Dintre acestea, şase sunt acorduri internaţionale, 27 sunt iniţiative ale parlamentarilor şi 60 sunt ordonanţe ale Executivului Ponta. Cu alte cuvinte, 69% dintre actele normative adoptate de Legislativ sunt, de fapt, proiecte ale Guvernului. Liberalii susţin că Executivul a mers chiar mai departe şi le-a copiat o propunere legislativă. Guvernul s-ar fi folosit de majoritatea din Parlament pentru a respinge iniţiativa Opoziţiei, apoi a depus propriul proiect şi l-a aprobat imediat, mai acuză liberalii.

„Păi, procedura asta copy-paste e una familiară actualei majorităţi guvernamentale. Nu vor înşela pe nimeni cu asemenea proiecte copy-paste”, a spus Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL.

Expunerile de motive ale celor două legi seamănă izbitor. Ambele vorbesc despre faptul că fostele state comuniste au adoptat încă de la începutul anilor '90 o legislaţie reparatorie pentru victimele comunismului. Inclusiv categoriile care ar urma să beneficieze de dublarea indemnizaţiilor sunt aceleaşi şi sunt enumerate în aceeaşi ordine. Şi textele de lege sunt identice şi propun aceleaşi sume drept indemnizaţii pentru persecutaţii politic.