Parlamentul, redus la tăcere de Guvern

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut în februarie un apel către Guvern să redea Parlamentului rolul fundamental, acela de a face legile. Premierul Victor Ponta a primit cu deschidere sugestia şefului statului. Ba chiar a făcut şi promisiuni.

„A bătut la o uşă deschisă. În 2015, numai în cazuri de urgenţă vom da ordonanţe”, a promis Victor Ponta.

Şi totuşi, în practică lucrurile au stat cu totul altfel. De la începutul anului, Klaus Iohannis a promulgat 93 de legi. Dintre acestea, şase sunt acorduri internaţionale, 27 sunt iniţiative ale parlamentarilor şi 60 sunt ordonanţe ale Executivului Ponta. Cu alte cuvinte, 69% dintre actele normative adoptate de Legislativ sunt, de fapt, proiecte ale Guvernului. Liberalii susţin că Executivul a mers chiar mai departe şi le-a copiat o propunere legislativă. Guvernul s-ar fi folosit de majoritatea din Parlament pentru a respinge iniţiativa Opoziţiei, apoi a depus propriul proiect şi l-a aprobat imediat, mai acuză liberalii.

„Păi, procedura asta copy-paste e una familiară actualei majorităţi guvernamentale. Nu vor înşela pe nimeni cu asemenea proiecte copy-paste”, a spus Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL.

Expunerile de motive ale celor două legi seamănă izbitor. Ambele vorbesc despre faptul că fostele state comuniste au adoptat încă de la începutul anilor '90 o legislaţie reparatorie pentru victimele comunismului. Inclusiv categoriile care ar urma să beneficieze de dublarea indemnizaţiilor sunt aceleaşi şi sunt enumerate în aceeaşi ordine. Şi textele de lege sunt identice şi propun aceleaşi sume drept indemnizaţii pentru persecutaţii politic.