Numirea procurorilor-șefi. O nouă amânare a proiectului Tăriceanu

Comisia juridică a Senatului a amânat, marți, dezbaterea propunerii legislative depuse de Călin Popescu Tăriceanu în sensul ca președintele României să fie eliminat din procedura numirii procurorului-general și procurorului-șef al DNA. Dezbaterile vor continua pe 7 iunie. Proiectul a mai fost amânat pe 14 și 28 martie, 19 aprilie și 2 mai.

Pe ordinea de zi de marți a Comisiei juridice se aflau mai multe proiecte de acte normative care vizează modificări ale Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Președintele Comisiei juridice, Șerban Nicolae, a solicitat amânarea pentru a permite Guvernului să trimită în Parlament pachetul de legi pe Justiție. Potrivit acestuia, acest pachet legislativ ar putea ajunge la Parlament cel mai devreme săptămâna viitoare, iar prima sesizată este Camera Deputaților.

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, prezent marți la ședința Comisiei juridice, a precizat că a depus amendamente la propriul proiect în acord cu noul punct de vedere al Guvernului din 7 aprilie. Și Șerban Nicolae a anunțat că are amendamente la acest proiect.

„Nu mă bucură propunerea (de amânare - n.r.), dar așa cum dumneavoastră ați avut înțelegere și ați amânat când nu am fost prezent la Comisie, trebuie să accept propunerea făcută în oglindă”, a spus Tăriceanu.

De asemenea, el a spus că își dorește ca toate punctele de vedere referitoare la proiectul său legislativ să fie armonizate.

Călin Popescu-Tăriceanu propune în inițiativa sa legislativă, depusă la Senat pe 2 februarie 2016, modificarea articolului 53 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele și președinții de secții.

În prezent, art. 53 alin. 1 stipulează că președintele, vicepreședintele și președinții de secții de la ÎCCJ sunt „numiți de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani”.

Călin Popescu-Tăriceanu propune ca și art. 53 alin. 6 să fie modificat, astfel încât revocarea din funcție a președintelui, a vicepreședintelui sau a președinților de secții ai Înaltei Curți să se facă „de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător”. În prezent, revocarea din funcție se face de către președintele României, la propunerea CSM.

De asemenea, președintele Senatului propune și modificarea art. 54 alin. 1, în sensul ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestuia să fie numiți „de CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Articolul 54 alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către președinte, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM.

Inițiativa legislativă a președintelui Senatului vizează și modificarea alin. 4, astfel că „revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică corespunzător”.