Alexandru Nazare critică „eschivele” ministrului Câciu în cazul taxării profiturilor speculative ale OMV și spune că „mutarea responsabilității de la un minister la altul nu facilitează încasarea taxei de 1 miliard de euro”. De asemenea, senatorul liberal crede că este „puțin probabil să fi avut loc” consultări ministeriale, sau „să fi existat o analiză temeinică” înainte de emiterea ordonanței. „Singura soluție este discuția la nivel politic cu Comisia Europeană”, conchide Nazare.
Alexandru Nazare: Eschivele ministrului Câciu sau mutarea responsabilității de la un minister la altul nu facilitează încasarea taxei de 1 miliard de euro pentru profiturile speculative ale OMV din 2022, de 10.3 miliarde de lei, cu 260% mai mari decat în 2021. Chiar, dimpotrivă! Eschivele publice împiedică încasarea taxei.
În altă ordine de idei, dacă Ministerul de Finanțe avea intenția reală de a taxa veniturile speculative aferente companiilor din energie (intermediarii din zona de energie sau alte domenii) o putea face oricând în cursul anului trecut, și fără aplicarea regulamentului 1854, măsura era considerată „echivalentă”, ca atare nu mai avea obligația transpunerii regulamentului, ci doar a raportării măsurii echivalente până la sfârșitul anului 2022. De altfel, regulamentul face referire la așa numitele „măsuri echivalente” de taxare, luate de statele membre din proprie inițiativă și precizează doar ca măsurile să nu se suprapună.
Așadar, ministerul de Finanțe a avut de fapt de ales între taxarea echivalentă (pe oricare dintre CAEN-uri) și regulament, și a ales transpunerea regulamentului.
Această abordare anulează toate argumentele prin care ministrul Câciu reclamă că nu a fost consultat. E adevărat că o condiție necesară pentru această consultare ar fi fost prezentă la respectiva ședința de guvern în care se adopta actul normativ. Nu este cazul, ministrul Câciu a fost absent. Nota bene, la ședința respectivă se adopta un act normativ care, cel puțin în teorie, ar fi adus la bugetul de stat peste 1 mld euro, aprox 20% din tot impozitul pe profit colectat de România în 2022.
Și dacă tot vorbim de consultări interministeriale, oare acestea au existat în interiorul ministerului?â
Puțin probabil să fi avut loc, să fi existat o analiză temeinică, dacă rezultatul de astăzi este incert. Ministerul se ocupă de actele normative și nu ANAF-ul.
Ministrul Câciu anunța astăzi, de asemenea, că a obținut toate avizele pe ordonanță de la celelelalte ministere, lăsând să se înțeleagă că și alți miniștri au fost de acord cu ea. Nu spune însă că avizele vizau domeniile proprii de activitate ale acelor ministere, nu finanțele și nici modalitatea de taxare.
Acel atribut îi revenea doar ministerului pe care îl coordonează, care ar fi trebuit să facă consultările interne, în Guvern și cu Comisia Europeană înainte de adoptarea actului normativ.
În schimb, sau la schimb, apar informații despre introducerea unei noi taxe de solidaritate, de 1% din cifra de afaceri, o taxă suplimentară față de taxa europeană. În comun, cele două au doar cuvântul „solidaritate”, dar demersul pare menit doar să acopere eșecul aplicării taxei europene și să distragă atenția opiniei publice.
Păi, dacă nici taxa europeană nu am reușit să o aplicam, ce credibilitate are Ministerul de Finanțe că va reuși cu o altă taxă, despre care nu știm prea multe?! Mai mult, se pare ca gândită în această formă, respectiv până la 1% din cifra de afaceri, nici aceasta nu s-ar aplica OMV. OMV ar fi iar exceptată, dacă datele sunt cele prezentate deja în conferința de presă!
Nu sunt adeptul taxelor suplimentare, dar în această speța discutăm doar de profiturile speculative, pe o perioadă clar determinata 2022-2023.
Având în vedere nevoia de a scădea inflația, introducerea de alte taxe nu ar pune decât gaz pe foc.
Cred în schimb ca Ministerul de Finante ar putea face mult mai mult pentru a stopa „optimizările fiscale” pe care marile companii le practică, atât operațional cât și legislativ, nu de alta dar sunt acțiuni prinse și în programul de guvernare și ar fi mult mai eficiente decât amenințarea cu noi taxe.
În concluzie, pentru rezolvarea problemei pe fond, în speță obținerea miliardului de euro la buget aferent anului 2022, odată transpus regulamentul, singura soluție este discuția la nivel politic cu Comisia Europeană. Doar aceasta ar putea aduce clarificările necesare pentru 2022. De ce amână ministrul Caciu discuția politica cu Comisia Europeană, la București sau la Bruxelles?
În lipsa acestor discuții, nici pentru taxa aferenta anului 2023 nu este clar ce se va întâmpla, indiferent de cuantumul ei.
Editor : Liviu Cojan
