Întrebat care este lectura Palatului Cotroceni referitoare la punctul de pornire al modificărilor Codului penal, incriminate în interior și din exterior, consilierul prezidențial a răspuns: „Evident din Parlament, evident printr-o citire absolut aberantă a situației României și a modului în care parlamentarii continuă că nu înțeleagă că raportarea la lege egală cu toți ceilalți reprezintă un criteriu de judecată politică internă, dar și de judecată a României în exterior”.
Cristian Diaconescu a comentat și la întrebarea „Căror presiuni sau influențe au fost supuși parlamentarii din Comisia Juridică a Camerei Deputaților pentru a se ajunge la actuala situație”.
„E o înţelegere politică, nu văd elementele unei presiuni. Cu toţi au lucrat conform ceea ce au decis, deci din acest punct de vedere, au decis împotriva României și nu vreau să fie luată ca un slogan, este o realitate. Deci au decis grav, au decis să scape de răspudere penală de facto prin amnistie sau graţiere, să scape de răspundere penală de iure prin ieşirea din sfera celor care pot fi investigaţi fie de DNA, fie de ANI”, consideră Cristian Diaconescu.
Consilierul prezidențial a precizat că în această a doua categorie intră nu numai parlamentari, ci tot ce înseamnă ales, de la primari, preşedinți de consilii județene, companii, agenţii de stat, „care prin forţa legii, uzând de lege - şi de aia preşedintele a vorbit de lovitura împotriva statului de drept – reușesc sau doresc să obțină un statut altul decât pe care îl are orice cetăţean”.
„Mă miră această atitudine suficientă şi de un ridicol perfect a unor lideri politici, inslusiv de la vârful partidelor, care după ce au făcut ceea ce au făcut - şi sunt convins că au fost de la început și până la sfârșit parte a acestui proces - îşi tratează opinia publică, pe cei care îi critică, cu o superioritate agresivă care efectiv umileşte”, a subliniat Cristian Diaconescu.
El consideră că nu e plauzibil ca președintele Senatului să nu știe exact ce cuprideau modificările Codului penal privind scoaterea primarilor, a parlamenterilor și a președintelui țării din categoria funcționarilor publici.
„Nu găsesc că e plauzibil, e o problemă atât de sensibilă pe care nu cred că vreun președinte de partid își poate permite să o neglijeze având în vedere – hai că dacă de țară nu le pasă – de impactul pe propria imagine, pentru că o astfel de problemă întotdeauna are foarte serioase efecte în legătură cu imaginea politică, ceea ce se şi vede. Dar faptul de a ni se spune să stăm liniştiţi la locurile noastre și că această țară și cei care țipă fie sunt isterici, fie sunt cretini că nu înțeleg despre ce e vorba mi se pare o jignire pe care niciun fel de aroganţă nu cred că o poate acoperi”, a afirmat consilierul prezidențial.
Cristian Diaconescu crede că presiunea a venit din partea aleșilor din teritoriu asupra parlamentarilor.
„De fapt masă critică în teritoriu şi eu cred că s-a creat asupra parlamentarilor deoarece principala ţintă ca şi instituție e ANI, modificările în legătură cu aleşii locali sunt totale, practic e exonerat alesul local de orice conflict de interese indiferent ce decide, în favoarea cui semnează şi ce fel de acte de dezvoltare, evident, poate adopta la un moment dat pentru rudele sale și oricine altcineva. Din acest punct de vedere, sorgintea acestei teme e clară”, crede consilierul prezidențial.
„Nemulţumirea lor este evidentă, și, mă rog, până la o oarecare măsură, poate fi înțeleasă, dar modalitatea prin care o pun în aplicare, repet, trimite România în spate dincolo de momentul criteriilor de la Copenhaga”, a precizat Cristian Diaconescu.
Consilierul prezidențial este de părere că teama de lege a stat la baza demersului legislativ.
Întrebat dacă președintele ar regreta, în acest context, numirea lui Tiberiu Nițu în funcția de procuror șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – care nu a avut o reacție categorică față de modificări, Cristian Diaconescu a subliniat că președintele Train Băsescu și premierul Victor Ponta aveau obligația legală de a realiza o înțelegere, care au păstrat la monetul respectiv o stabilitate. Pe de altă parte, consilierul de la Cotroceni a admis că „aceste numiri, prin ce se întâmplă azi, se dovedesc, oarecum retroactiv, că fiind o problemă de o sensibilitate maximă”.
Întrebat dacă nu s-a anticipat, la nivelul Administrației Prezidențiale, această decizie din Parlament, Diaconescu a răspuns că „şi dacă am fi ştiut acest lucru, multe nu am fi putut face multe, nici nu aveam ce face în afară de ceea ce legal în momentul în care preşedintele este sesizat”
„Nu existau informații de acest gen. Cred că lucrurile ar fi fost mai simple dacă ar fi existat o consultare a CSM, a Consiliului legislativ, fiind o obligaţie legală în lanţul decizional. Deci din acest punct de vedere s-a evitat orice consultare cu Administrația prezidenţială”, a conchis Diaconescu.