Luni, premierul desemnat a venit la Parlament unde a depus lista de miniștri și programul de guvernare. Votul pentru învestirea guvernului ar putea avea loc miercuri, după audierea miniștrilor propuși în comisiile de specialiate. Pentru ca guvernul Cioloș să fie învestit este nevoie de 234 de voturi.
În acest moment, după eșecul negocierilor cu PNL și UDMR, Dacian Cioloș se bazează doar pe cele 80 de voturi ale parlamentarilor USR. De asemenea, partidele care se poziționează în Opoziție față de guvernul propus ar putea strânge peste 360 de voturi „împotrivă”, un nou număr record de voturi împotriva unui guvern, după recordul de 281 de voturi cu care a fost demis Florin Cîțu.
Cum arată puterea partidelor la votul din Parlament:
- PSD - 157 de parlamentari
- PNL - 134 de parlamentari
- USR - 80 de parlamentari
- AUR - 43 de parlamentari
- UDMR - 29 de parlamentari
- Minorități - 18 parlamentari
- Neafiliați - 5 parlamentari (un parlamentar dat afară din UDMR, 4 foști-AUR)
- Necesar pentru învestirea unui guvern: 234 de voturi.
„Un guvern al responsabilității naționale”
Așadar, misiunea lui Dacian Cioloș este una imposibilă. Nu se mai pune problema unor negocieri, iar prezența în Guvern a unor miniștri precum Stelian Ion la Justiție ( demis de Florin Cîțu, mărul discordiei în coaliție și motivul părăsirii guvernării de către USR) sau Ioana Mihăilă la Sănătate, criticată dur atât de liberali cât și de social-democrați, arată că Cioloș și USR nu au nicio intenție să încerce să obțină voturi de la alte partide.
Însă, chiar și pe o listă cu miniștri de sacrificiu, cei din USR s-au luptat pentru o poziție într-un guvern iluzoriu. De săptămâna trecută s-au făcut liste care au fost transmise presei „pe surse”, ca fiecare să își crească șansele să fie măcar parte a audierilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.
Pus pe listă la Cultură, actorul Marius Manole a fost chiar deranjat că în cele din urmă partidul a optat pentru Iulia Popovici.
Totodată, programul de guvernare depus de USR alături de lista de miniștri pare pe alocuri o înșiruire de referate, strânse la repezeală, de pe diferite domenii, de la Apărare, la Externe sau Cultură. Printre puținele capitole unde sunt prezentate în detaliu mai multe măsuri sunt Finanțe, Economie, parțial Energie și Fonduri Europene. În graba în care a fost alcătuit programul de guvernare, o singură măsură a rămas colorată cu galben, semn că este de o mare importanță pentru guvernul desemnat: Digitalizarea sistemului judiciar.
„Un guvern al responsabilității naționale”, este mottoul programului guvernului Cioloș, într-o perioadă în care toți actorii politici vorbesc de responsabilitate, decuplați total de problemele reale ale României. „În plin val patru al pandemiei de COVID-19, România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline și acesta a fost obiectivul nostru”, a scris Dan Barna pe Facebook, la două săptămâni distanță de la demiterea în urale și aplauze a Guvernului Cîțu.
Printre măsurile propuse de USR se numără:
- noi restricții pentru limitarea răspândirii COVID-19
- pact național pentru vaccinare, asigurarea accesului pacienților non-COVID la tratament,
- reducerea TVA de la 19% la 5% pentru energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici și non-casnici și eliminarea accizei pentru energie electrică
- credit fiscal pentru întreprinderi în cuantumul a jumătate din creșterea facturii la energie și gaze naturale
- exceptarea de la plata certificatelor verzi în factura consumatorului casnic
- „Zero taxe pe salariul minim”
- Decăpușarea companiilor de stat
- DNA-ul pădurilor
- Reconstruirea și adaptarea sistemului de sănătate la nevoile prezentului.
Principalul motiv al ruperii coaliției de guvernare, programul Anghel Saligny, rămâne și în programul guvernului Cioloș, la fel și finanțarile pentru PNDL 1 și 2. Guvernul își propune însă un audit al primelor două programe și îmbunătățirea mecanismului de control al programului Anghel Saligny.
Ce urmează
Prezentarea guvernului Cioloș în Parlament pentru votul de învestitură și respingerea acestuia deschide primul pas spre alegerile anticipate, în condițiile în care potrivit Constituției președintele poate dizolva Parlamentul după respingerea consecutivă a cel puțin două propuneri de premier, în termen de 60 de zile.
În lipsa unui număr de 234 de voturi, criza politică intră într-o nouă etapă. Președintele va convoca din nou consultări cu partidele parlamentare la Palatul Cotroceni, după care va face o nouă propunere de premier.
Surse din conducerea PNL susțin că la următoarea rundă de consultări liberalii vor merge la președinte cu propunerea Florin Cîțu. Acesta va încerca să strâng o majoritate pentru învestirea guvernului. Cîțu a spus că va purta negocieri cu toate partidele „cu excepția AUR”.
În interiorul partidelor au început însă discuții despre posibilitatea organizării alegerilor anticipate. Ar fi pentru prima dată în istorie când în România ar fi organizat un astfel de scrutin.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, le-a transmis liderilor din teritoriu să fie pregătiți pentru anticipate și să înceapă deja precampania.
De asemenea, Florin Cîțu și câțiva lideri apropiați au discutat duminică despre scenariul anticipatelor, spun surse din partid.
Iar o discuție despre anticipate a avut loc și în USR.
Ce prevede Constituția:
„Art.89 (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Art. 63 (1) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.”
De asemenea, Curtea Constituțională a României a decis în 2020 că „dizolvarea Parlamentului se poate realiza numai după consultarea președinților celor două Camere ale Parlamentului și a liderilor grupurilor parlamentare (deci nu numai a partidelor parlamentare, ci și a independenților, în cazul în care aceștia și-au constituit un grup parlamentar), demonstrează caracterul excepțional al unei asemenea măsuri, care implică un grad ridicat de coeziune politică în sensul producerii efectului dizolvator. Cu alte cuvinte, dizolvarea forului legiuitor trebuie să fie rezultatul unor negocieri și înțelegeri politice în care să fie implicate toate entitățile parlamentare și să reflecte voința comună a celor care au obținut voturile cetățenilor în urma sufragiului electoral.”
