Exclusiv Ministrul Finanțelor explică ce înseamnă creșterea pensiilor pentru bugetul României. Ce se întâmplă cu punctul de amendă în 2023
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat, pentru Digi24, într-un interviu, că legea bugetului pe 2023 va pleca de la Guvern către Parlament în 9 decembrie. El a mai explicat și decizia Coaliției privind majorarea pensiilor cu 12,5% și spune că nu crede că România va intra în recesiune.
Anca Orheian: Încep cu cel mai recent subiect, mă duc la subiectul pensiilor. După acestă decizie a Coaliției de a majora pensiile de la 1 ianuarie cu 12,5%, cum i-ați convins pe liberali să renunțe la 15%? În condițiile în care părea că îl luaseră în brațe și nu-i mai dădeau drumul.
Adrian Câciu: Nu cred că e vorba de o discuție de a convinge. E vorba de a pune cifrele pe masă și a discuta structural, pe de-o parte, despre ceea ce înseamnă eforturile bugetare și angajamentele pe care și România le are. Suntem, totuși, singura țară în procedură de deficit excesiv.
Capacitatea statului de a încasa venituri și modul în care economia va rambursa venituri către bugetul asigurărilor de stat, pe de-o parte, și nevoia de a sprijini cetățenii care până la urmă suferă diferit sau inflația imapctează diferit diferite categorii de cetățeni în funcție de veniturile pe care le au și de nevoile pe care le-au în mod individual sau pe gospodărie.
Am preferat totuși în acestă perioadă să nu ies foarte mult. Am spus, nu mi-a plăcut. Din punctul meu de vedere cel mai important pentru România este să aibă stabilitate și politică și guvernamentală, iar dacă sunt opinii divergente ar trebui să se prezinte mai puțin în spațiul public și să se vină la masa discuțiilor cu argumente, contraargumente, pentru că până la urmă pe toți cred că ne interesează binele cetățenilor.
Anca Orheian: Deci nu v-a plăcut licitația publică? Că asta s-a întâmplat.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Adrian Câciu: Nu mi-a plăcut, pentru că orice abordare de genul acesta nu spune tot adevărul.
Adevărul este următorul: cheltuielile din sistemul public de pensii sunt finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat, de veniturile din contribuțiile de asigurări sociale de stat. Și pentru a putea să crești punctul de pensie până la urmă, trebuie să ai venituri. Altfel, acele venituri dacă nu există va trebui sa iei diferența de bani din bugetul de stat din alte taxe, care sunt până la urmă destinate, dacă vreți, lucrurilor mari de infrastructură, fie ea infrastructură socială, dar și economică; sau să ajungi, Doamne ferește, să te împrumuți. 13.57
Trebuie să ai o conduită structurală, o abordare structurală asupra modului în care tu finanțezi acest buget de asigurări sociale de stat.
Ceea ce eu am prezentat Coaliției a fost faptul că anul viitor, pe măsurile care erau încă nedecise, adica a mai aparut o măsură în plus că o să vă spun unde este diferența, veniturile la contribuții creșteau cu 12,1 miliarde de lei, astfel încât deficitul la fondul de pensii să se mențină constant.
Anca Orheian: Cât e acum deficitul la fondul de pensii?
Adrian Câciu: E 11,9 miliarde de lei. Acești 11,9 mild de lei înseamnă bani pe care îi iei din bugetul de stat. Problema care se pune: noi suntem într-o procedură de deficit excesiv, iar recomandarea de țară este să reducem ponderea cheltuielilor permanente, raportat la buget sau raportat la PIB.
Deci trebuie să ai o restructurare în timp a acestor cheltuieli permanente, astfel încât sa ai o conduită fiscal-bugetară sustenabilă, în termenii Comisiei Europene, dar și ai unui buget construit pe temei sănătos, pe fundații sănătoase.
Acel 12,1 miliarde până la urmă reprezenta un impact neutru. Dacă crești cu 12,1 miliarde, dacă crești punctul de pensie astfel încât anvelopa să crească cu 12,1 miliarde fără să faci un alt efort bugetar.
Este o finanțare naturală. Vine din contribuții și plătesc pensii.
Noi trebuie să avem grijă de acest deficit. Trebuie să ne înțelegem. Până la urmă și modul în care e finanțat sistemul de pensii este pe principiul solidarității și al contributivității, dar principiul solidarității între generații.
Poți să rezolvi o problemă acum, dar să nu faci mai rău pentru viitor. Adică, dacă tu crești deficitele, cineva va trebui să plătească acele datorii și deficite. Și asta înseamnă că tot generația căreia tu i-ai cerut să plătească contribuția acum pentru a plăti pensiile în plată.
Este o chestiune de echilibru, care dincolo de emoție trebuie privită totuși și în modul ei structural. Evident, asta nu înseamnă că nu trebuie să ajuți persoanele vulnerabile. Guvernul acesta a făcut acest lucru tot timpul anului 2022.
Totalul anvelopei pe care noi am folosit-o la a sprijini economia și cetățenii este de aproape 6% din PIB; este cea mai mare din Uniunea Europeană.
Și aici, în afară de ”Sprijin pentru România” pun si măsurile pentru compensarea facturilor la energie, pachetul social cu care s-a venit la început, măsurile de investiții pe partea de stimuli pentru economia privată.
Practic, conduita a fost de a ajuta spre dezvoltare, dar a și compensa costurile inflației. O inflație care până la urmă poate fi considerată istorică. Omenirea nu s-a mai confruntat cu acest tip de inflație. Unii de 70 de ani, alții de 80 de ani, la noi în România de vreo 20 de ani.
Anca Orheian: Mergem la aceeași pondere din PIB și anul viitor? La toate măsurile apropo de cei 6% din PIB? La fel o să fie și în 2023?
Adrian Câciu: Intenția este, chiar dacă ele apar gradual, să fie cel puțin 6% din PIB, sprijinul pe care îl dam către economie și cetățeni. Sprijinul este nu numai de compensare a erodării puterii de cumpărare. Eu întotdeauna am spus că puterea de cumpărare o împart și la cetățeni și la companii, pentru că pierzi competitivitate prin creșterea costurilor, dar și pentru dezvoltare. Pentru că noi nu trebuie să ne ascundem în spatele crizelor.
România întotdeauna s-a ascuns în spatele crizelor pentru a amâna anumite proiecte. Acest Guvern nu vrea să se ascundă în spatele crizelor, să spună: Nu facem acum reformă, nu facem acum investiții, pentru că acum avem o problemă cu inflația. Nu. În paralel dezvoltăm și compensăm.
Anca Orheian: Ne obligă și PNRR să facem aceste reforme, pentru că ne-am angajat.
Adrian Câciu: Nu e rău să ne oblige. Eu mi-aș fi dorit să nu ne oblige ceva anume, ci să fie conduita normală a guvernanței acestui stat, că până la urmă asta înseamnă management. Înseamna să poți să iți asiguri obiectivele și să iți atragi resursele necesare pentru asigurarea acelor obiective fără a fi nevoie de intervenția unui terț, a unui acord, a unui angajament.
Sunt un pic trist pentru că suntem singura țară care ne-am luat un angajament de reducere a spațiului fiscal cu care poți să răspunzi pentru economie, spre deosebire de alte țări care fac eforturi similare, dar nu au acest angajament. Si atunci pot beneficia de spațiu fiscal mai amplu pentru a veni în sprijinul societății cu mai mulți bani, cu mai multe resurse.
Anca Orheian: Am fi putut să nu fim iresponsabili dacă nu aveam această procedura de deficit excesiv?
Adrian Câciu: Din punctul meu de vedere, nu ai nevoie de un angajament ca să fii iresponsabil. Este vorba doar de a înțelege de ce ești demnitar al statului român, să fii om de stat și să lucrezi în interesul cetățenilor și al țării, nu numai pentru prezent, ci și pentru viitor.
Că au fost derapaje în trecut, cred că le știe toată lumea. Nu o să vreau sa mă refer la ele. De fiecare dată când ne referim la trecut se consideră ca o luptă a prezentului cu trecutul. Dar nu e o luptă, e o recunoaștere pe care poate că unii ar trebui sa vină să o explice. Până la urmă noi suntem consecința trecutului. Noi nu numai în sensul de cetățeni sau de oameni.
Dacă avem probleme în acest moment, nu au fost create din cer ca grindina. Au venit din spate. Cineva le-a creat. N-a fost atent, a făcut derapaje. Dacă discutăm de datoria publică, de achiziții de vaccinuri, de multe altele. Poate și în spate, înainte de guvernările de dreapta, s-au mai făcut greșeli.
Deci toate aceste greșeli ne pun în situația să avem un spațiu fiscal limitat, dar pe de altă parte, să fim în măsură să și răspundem. Chiar dacă avem acest spațiu fiscal foarte îngust.
Vă dau un exemplu. A fost pandemie. Am fost aproape ultima țara din Europa, pe ultimul loc din Europa la măsuri pentru economie și cetățeni.
Anca Orheian: Și totuși ne-am împrumutat foarte mult în acea perioadă.
Adrian Câciu: Ne-am împrumutat foarte mult, dar totuși anul acesta, încercând să reducem și să reducem ponderea datoriei publice în PIB, ceea ce se va întâmpla în acest an cu 1,5 puncte procentuale, asta este estimarea mea și estimarea pe care o avem în prognoză.
Anca Orheian: Deci cu 1,5 mai jos ...
Adrian Câciu: Mai jos decât în 2021;
Reducem deficitul de la 6,7% anul trecut, vorbesc de termeni cash la 5,7% din PIB în termeni tot cash, respectiv ESA de la 7,1% o să reducem la 6,2%. Deci reduci deficite, reduci ponderea datoriei în PIB, dar cu toate astea sprijinul pentru economie și pentru oameni este mult mai amplu decât a fost în pandemie.
Și aici nu am înțeles. Te împrumuți oarecum mai puțin, pentru că în pandemie, poate unii nu recunosc, împrumutrurile statului au fost de 150 de miliarde numai în anul 2020. E adevărat, anul acesta avem un necesar de finanațare crescut. Ca pondere în PIB el scade, e 10,8%
Anca Orheian: Cât a fost anul acesta?
Adrian Câciu: Anul acesta estimatul este la 148 de miliarde de lei. Da? În pandemie au fost 150 de miliarde, dar atunci era PIB-ul în scădere, deci aveai contracții și tu te împrumutai și e o problemă! Te împrumuți atunci când de fapt ai apa în casă, deci nu prea este în regulă ce faci.
Una este să te împrumuți când totuși ești în expansiune și ai un efect de multiplicare în economie prin faptul că economia iți functionează și una este să te împrumuți când tu ești în contracție. În contracție trebuie să fii un pic mai prudent. Strictul necesar, atât trebuie să faci. Dar trecutu-i tercut!
Noi acum reparăm și trecutul, dar mai ales compensăm problemele din prezent și încercăm să dezvoltăm viitorul. Că de fapt asta este politica acestui Guvern.
Restul, politic fiecare vrea să se exprime. Unii sunt mai vocali, altii mai puțin vocali.
Anca Orheian: În Coaliție se vorbește puțin pe două voci între PSD și PNL. Adică e sesizabil în discursuri.
Adrian Câciu: Probabil că există și frustrare. (Din partea cui?) Chiar a celor care au venit cu foarte multe idei și măsuri.
Pentru că este incorect să fii atacat. Și mie mi s-a cerut demisia, dar eu aș fi vrut să văd mai multe hârtii puse la dispoziție de către cei care vorbesc. Domne, am măsura asta, am o idee, mi se pare mie genială sau echilibrată, dar vreau sa vă expun această idee dumnoavoastră în Coaliție sau dumneavoastră, domnilor guvernanți.
Să stai doar să critici, prezervându-ți imaginea de om care le știe pe toate, dar nu faci nimic; e frustrant pentru cel care face.
Acest Guvern, totuși - eu nu o sa vreau să împart acum Guvernul în partide, dar totuși a livrat cetățenilor și economiei, a livrat niște rezultate.
Nu e cornul abundenței! Nu s-a schimbat România peste noapte, dar s-a găsit o situație deplorabilă și măcar s-a stabilizat țara. Este foarte important.
Faptul că noi acum avem un consum destul de ridicat, faptul că avem parte de economie care funcționează. Totuși, dacă am o creștere economică de 4,6% față de 2020 este în plus față de ceea ce aveam în 2021. Și cu un razboi la graniță și cu o inflație istorică, lucrurile par banale pentru mulți.
Dar să știți că echilibrul acesta să-l păstrezi nu este atât de ușor sau să vină dintr-o baghetă magică sau să depindă de o persoană. Dacă această Coaliție nu era puternică, ceea ce vedeți acum nu s-ar fi realizat.
Anca Orheian: Spuneați de 4,6% creștere economică. Putem să vedem alte cifre până la finalul anului? Sau anul viitor? Legat de ce se întâmplă cu creșterea economică în România anul acesta. Se vor schimba, se vor mai reechilibra? Cum vedeți?
Adrian Câciu: Este evident că economia încetinește. S-a văzut și în ultima estimare a INS. Pentru noi e un mare semnal.
Ca să poți să compensezi efectul de încetinire - s-a întâmplat și anul trecut. Ultimele două trimestre au fost în scădere față de ceea ce era boostul din primul semestru 2021. Nu vei putea compensa, pentru că transmiterea măsurilor în economie nu se face de pe o zi pe alta. Dacă tu iei o măsură astăzi, ea se resimte undeva în trei luni de zile, în modul în care ea se exprimă în rezultate economice.
Dar neapărat în primul trimestru trebuie să vii cu măsuri puternice de infuzie de capital în economie prin diverse canale. E canalul direct către companii prin programe și canalul indirect, prin cetățeni către consum, care să asigure valorificarea ofertei interne în mare parte, dar evident acum noi depindem și de importuri și acolo încercăm o restructurare a ofertei care există pe piață, adică să avem mai multe programe pentru producție internă.
Anca Orheian: Cel legat de companii, ce am putea să vedem? Măsuri pentru companii de anul viitor?
Adrian Câciu: Sunt deja o serie de măsuri, granturi, dincolo de capitalul de lucru. Eu cel puțin pe partea de minister de Finanțe vă spun că vom avea cel puțin 20 de miliarde de lei în primul semestru pe programele de creditare cu garanții de stat și acum suntem în negocieri cu Comisia Europeană să mai mărim schema de ajutor de stat pe celebrul HG 807, pentru a mai deschide o sesiune în 2023.
Ministerul Economiei a lansat și el o schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare. Avem Ministerul Antreprenoriatului care are o serie de programe pentru tinerii antreprenori, start up, partea de digitalizare. Avem Ministerul Inovării și Digitalizării care lansează o serie de programe. Toate aceste programe le vom vedea de fapt în prezentarea la legea bugetului, pentru că am spus că facem pentru prima oară un buget pentru programe.
Ceea ce noi am făcut în momentul acesta ca decizie, ducem 2% din PIB pentru cetățeni. Decizia pe pensii și toate elementele acestea care vin de compensare, plus ajutoare. Toate, toate se duc la un 2%. Acum o să fie programe de cel puțin 2% în primă fază pentru economie. Adică să vin cu 4% în primul trimestru deja asamblate astfel încât să începem să le împingem. Până la urmă le împingem pentru economie. Știți că economia tot despre oameni este. Nu e despre oameni de afaceri. Economia ce face? Furnizează bunuri și servicii pentru cetățeni, adică tot către oameni te duci. V-am zis. Canal direct, canal indirect.
Anca Orheian: Ați spus de banii pentru pensii. Atât se putea din buget, tăiați de undeva? Suferă investițiile sau existau acești bani? Plus bani europeni. Ce pondere de bani europeni se află în măsuri? Sunt și ajutoarele din energie susținute din bani europeni, nu?
Adrian Câciu: Cel puțin pe partea aceasta care deja s-a stabilit, avem voucherele pentru energie 100% din bani europeni, avem pachetul acela de sprijin pentru vouchere la alimente care e 50% din fonduri europene. Ponderea de investiții pentru că vom construi noul buget, deja la mine se lucrează pentru noul buget, va fi 6,8% din PIB, menținută ponderea ca în acest an. O să mai spun și o să spun de fiecare dată când o să fiu ministru. Îmi doresc ca ponderea respectivă nu să se regăsească într-un deziderat bugetar, vreau să o vedem în execuție. Cea mai mare provocare pentru Guvern, pentru cei care fac investiții nu numai pentru Guvern, esete ca acești bani, daca tot i-am prins în buget, am găsit resursele financiare, să fie cheltuiți. Marile carențe ale tuturor guvernelor au fost că au prins banii în bugetele de investiții, iar la final nu s-au realizat acele deziderate de investiții. Chiar și anul trecut.
La acest moment suntem la zece luni, pentru că peste câteva zile o să aveți publicată și execuția bugetară pe 10 luni, eu pot să vă dau deja câteva din cifre. La 10 luni suntem cu 22% în plus față de 2021 ca realizare de investiții.
Și față de ținta de la începutul anului?
Față de țintă mai avem de recuperat. Dar de regulă ultimele două luni sunt cele mai importante din an, atunci se realizează deconturile de facturi. Regula e ca ultimele doua luni să fie cele mai importante pentru investiții. Vom fi apropiați de ceea ce ne-am propus.
Anca Orheian: Ați spus mai devreme că s-a schimbat o măsură în pachetul acesta și ne veți spune despre ce este vorba.
Adrian Câciu: A apărut propunerea ca salariul minim pe construcții să crească la 4.000 de lei. Asta aduce un plus de contribuții, care acoperă acel 12,5%, astfel încât să fie neutru impactul venituri versus cheltuieli pe bugetul asigurărilor de stat. Și până la urmă e cerută de industrie, industria din zona construcțiilor. Este o problemă foarte mare cu forța de muncă în construcții. De multe ori în situații de genul acesta, emoția colectivă și percepția te duce să iei măsuri pompieristice, stingi focuri, repari lucruri. Dacă nu te uiți un pic și la prezent și viitor, s-ar putea ca atunci când repari sa nu mai ai cui să-i folosească. Noi pierdem forță de muncă în fiecare zi și avem o problemă. Nu s-a mai discutat despre ea, dar există o criză de forță de muncă în România, avem minim un milion de lucrători lipsă. De aceea ați văzut că avem lucrători din alte țări care vin. Dar nu acoperă. Iar pe construcții avem o problemă de forță de muncă și e duală responsabilitatea, noi acordăm până la urmă fondul de la bugetul de stat sau fonduri europene pentru investiții care înseamnă, până la urmă, construcții. Sectorul construcțiilor are comenzi, dar pe de altă parte și capacitatea acestui sector de a răspunde către angajat trebuie să fie una pe măsură. Avem încă facilitățile pe construcții, le-am menținut, deși unii ar fi vrut să fie scoase din 2022 dacă era posibil.
Anca Orheian: Dar treptat vor fi scoase?
Adrian Câciu: Va fi o ajustare după 2025 asupra facilităților, dar aș vrea să ajungem în 2025...haideți să avem noi o țară în primul rând, cu autostrăzile din Spania sau din Germania sau din Austria și după aceea, evident, aceste lucruri pot fi ajustate. Noi întodeauna punem carul boilor....de ce au fost necesare faciltățile în construcții? În obiectivul că această țară se va dezvolta și vor fi investiții, va fi nevoie de forță de muncă. Foarte bună măsura să spunem, dar salariul minim a rămas 3.000 de lei la construcții din 2018. Păi, numai dacă făceam inflația. Mai mult decât atât, discutăm cu constructorii - am spus oameni buni, pe anumite zone, cei puțin cei care nu sunt implicați în investițiile publice, acolo se decontează salariile prin cheltuielile pe care statul le decontează.
Ați păstrat 70% din forța de muncă la salariul minim de 3.000 lei și apoi vă întrebați de ce pierdeți forță de muncă. Oameni buni, omul nu stă având o piață liberă pe care poate circula, se poate duce în orice țară din Europa la un salariu de două, trei ori mai mare. Nu ține doar de chestiune de suflet, stai cu mine de loialitate, e vorba și de remunerare. Omul acela muncește și omul acela are o viață. În contextul asta, s-a luat decizia în Coaliție de 4.000 lei care aduce un plus la bugetul asigurărilor de stat și aduce putere de cumpărare pentru zona lucrătorilor din construcții.
Anca Orheian: Salariul minim, aici știu că e o dezbatere - dacă ar putea să fie un 3.200, cu 200 cei peste 3.000 acordați voluntar de angajatori? A existat această propunere din partea mediului de afaceri și mâine o să aveți și răspunsul. Cu siguranță, salariul minim va fi 3.000 lei.
Andrian Câciu: Sindicatele au spus clar că nu o să fie de acord cu această variantă, o să fie afectați angajații la pensie?
Avem discuția această mâine. Eu vă spun că va fi 3.000 lei, cu 200 lei scutiți de taxe, vorbim de ceea ce este peste plafon și ne uităm în negocierile pe care le avem și cu mediul de afaceri pentru acea măsură voluntară pentru cei care cresc cu mai mult de 200 de lei pentru ceea ce depășește 3.000 lei.
Anca Orheian: Nu excludeți varianta?
Adrian Câciu: Ceea ce zic sindicatele exprimă un lucru - reîntoarcerea la partajarea contribuțiilor, ori aici, la fel, vom discuta mâine pentru că partajarea contribuțiilor, adică reîntoarcerea la sistemul în care contribuțiile erau plătite de angajat, dar și de angajator, nu e o măsură pe care să o ia statul fără ca masa rotundă să fie de acord. Trebuie să ai o discuție și cu mediul de afaceri, care înseamnă de fapt să fie taxat. Dar nu e o idee care trebuie respinsă. Discutăm, mâine vor fi discuții, dar nu mâine se va lua o decizie pe ceea ce vor sindicatele. Mâine vom începe drumul spre o nouă abordare pe partea de contribuții sociale. Încep discuțiile pentru că trebuie studiu de impact, trebuie analize, trebuie și văzut cum reușim să protejăm lucrătorii.
Anca Orheian: Nu din 2023 să fie această modificare?
Adrian Câciu: Eu nu o văd 2023, 2024 cu mișcări tectonice pe partea de ajustări fiscale. Nu o văd. Poate o să avem o clarificare cu Comisia pe jaloanele din PNRR dacă sunt elemente care să spunem nu sunt destul de clare pentru Comisie că acel jalon este îndeplinit, formularea e neclară. Așteptăm să vedem modificările fiscale.
Anca Orheian: Aveți o serie de modificări fiscale care intră de la începutul lui 2023. Aveți emoții cu privire la implementarea lor?
Adrian Câciu: Nu. E diferența între percepție și realitate cu privire la modul în care se distribuie banii către UAT-uri. Nu există bani care se pot distribui alții decât pentru situații excepționale cum sunt banii din fondul de rezervă. Cine crede că în afară de formulele de aplicare de cote defalcate din impozitul pe venit sau cote de TVA poate să spere că Guvernul va veni să rezolve problema unității administrativ teritoriale crede în ceva care nu este în regulă.
Anca Orheian: Experiența ne-a arătat că așa s-a întâmplat până acum.
Adrian Câciu: Bun, ați observat că anul acesta nu a fost chiar așa bogăție și libertate. Trebuie să intrăm într-o normalitate. Nu vrei taxe locale, nu vrei taxe pe proprietate mai mari, deși sunt zone în care se plătesc impozite, impozite similare în sectorul unde locuiesc eu, în sectorul 4, ca la Vaslui. Nu are nicio vină primarul. Nu-i permite legea, asta am vrut să facem prin această ajustare. Alți primari au spus că nu e momentul. Foarte bine, înseamnă că au destule resurse să-și rezolve nevoile funcționale și operaționale, plus investiționale ale comunității. Noi avem de finanțat partea de investiții pe aceste cote de impozit pe venit, avem de finanțat cheltuielile sociale descentralizate pe partea de cote defalcate de TVA. Aceasta e legea pe care o punem în aplicare..
Anca Orheian: Ce se întâmplă cu punctul de amendă?
Adrian Câciu: Punctul de amendă rămâne la fel ca în 2022. 1.450 de lei.
Anca Orheian: Ce se întâmplă cu pensiile aleșilor locali?
Adrian Câciu: Nu avem o decizie în Coaliție și nici o discuție pe acest lucru. Eu știu că există ceva propuneri în Parlament care sunt la CCR. Pe indemnizațiile aleșilor locali nu avem o decizie. Nu am avut discuții. Ordonanța asta de măsuri înseamnă de fapt economii la buget de 140 miliarde lei, pe care dacă îi dai pe aceste măsuri, nu îi mai poți da pe alte măsuri care sunt mai prioritate pentru România. Avem de recuperat pe puterea de cumpărare, pe investiții, pe economie. Trebuie să faci o alegere. Alegerea trebuie făcută echilibrat. Care sunt prioritățile acestei țări. Avem de implementat PNRR, de absorbit fonduri europene, de făcut investiții, avem de menținut puterea de cumpărare pe cât posibil prin creșterea pensiilor, menținerea salariilor la o zonă rezonabilă care să asigure consumul.
Anca Orheian: Bugetul când îl vedeți trimis în Parlament?
Adrian Câciu: Pe 9 decembrie eu zic ca va fi făcută adresa de înaintare de către Guvern.
Anca Orheian: Recesiunea tehnică - auzim despre ea, ne sperie. Cum ne ferim?
Adrian Câciu: Recesiunea tehnică e o chestie și de aritmetică. Cel mai important lucru e recesiunea reală care înseamnă de fapt o contracție a economiei. Dacă observați, toate prognozele nu arată o contracție a economiei, arată o încetinire a vitezei de creștere. Am semnalul de încetinire pe trimestrul trei, sigur va fi și pe trimestrul patru. Pentru asta tot Guvernul trebuie să lucreze la măsuri de restartare a economiei. Recesiunea prevestește criza. Sunt foarte multe confuzii - suntem în criză, suntem în criză. Oameni buni, suntem în presiune recesionistă. Da, sunt elemente de presiune care se exprimă prin prețuri mai mari, prin faptul că oferta nu se valorifică,stă pe stoc sau se închid anumite companii. Sunt semnale. Criza e ultima parte a unui întreg ansamblu de exprimări ale jucătorilor economici. Este încetinirea economică, vine recesiunea care spune că ai o comprimare a consumului, după care se întâmplă falimentul.
Anca Orheian: Recesiunea reală în 2023 în România?
Adrian Câciu: Nu, opinia mea este că nu vom avea o creștere economică la nivel de potențial. O să avem o creștere economică. Prognozele ne spun 1,8, eu cred că o să depășim aceste prognoze. Dar nu o să fie nici contracție economică mai jos de 1,8.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
