Ministrul apărării a capitulat | Cronica unei demisii neașteptate. De ce e important subiectul
Este criză în Guvern, pentru că pe un ministru l-a luat gura pe dinainte. Cu ministrul lucrurile s-au rezolvat repede: după ce i-a scăpat porumbelul, şi-a dat demisia pentru că „nu a comunicat bine”. Rămâne, însă, porumbelul: nu sunt bani la Armată! Şi nu orice fel de bani, ci pentru salarii. Un mesaj care a fost comunicat foarte bine. Cel mai probabil, a ajuns până la ultimul aliat din NATO. Ca să înţelegeţi cât de mare a fost gafă, preşedintele însuşi l-a sunat pe prim-ministru că să afle cum stau lucrurile cu bugetul Armatei. Sunt sau nu sunt bani? Aceasta-i întrebarea. Şi dacă sunt, aşa cum spune spăsit demisionarul, ministrul finanţelor, ministrul muncii, prim-ministrul, ce înseamnă această criză de care chiar nu aveam nevoie? Toată această tevatură se întâmplă într-o zi care începuse cu o altă „bombă”: o pensionare suspectă la Înalta Curtea resetează procese cu nume importante: Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu, Gabriel Oprea şi Dan Şova.
Subiectul demisiei ministrului apărării e cu atât mai surprinzător cu cât aflăm astfel că există probleme de ordin financiar, fie ele şi tehnice, într-un domeniu care, după cum au tot repetat guvernanţii, a primit 2 la sută din PIB. În plus, Armata a semnat sau urmează să semneze contracte extrem de costisitoare pentru achiziţia de armament. Ar fi într-adevăr, o dovadă de proastă gestionare a banilor să cumperi rachete Patriot şi elicoptere Bell fără ca militarii să primească la timp banii pentru chirii şi hrană.
Doar că nu acesta sunt motivele demisiei, potrivit lui Adrian Ţuţuianu, ci unele probleme de comunicare. Între ministrul apărării şi premier şi între minister şi presă.
Cronica unei demisii neașteptate
Scânteia care a dus la demisia Ministrului Apărarii a fost un anunţ al Ligii Militarilor Profesionişti - un ONG care şi-a informat pe WhatsApp membrii că anumite plăţi vor întârzia. Subiectul a ajuns în atenţia presei, care a cerut explicaţii la MApN. A fost publicat un comunicat în care se specifică faptul că normele de hrană, chiriile şi contribuţiile la buget nu vor fi achitate la timp luna aceasta.
Adrian Ţuţuianu e chemat de urgenţă la Guvern de premierul Mihai Tudose. În urma discuţiei, ministrul apărării îşi depune demisia, care e acceptată rapid. Şi la fel de rapid, vicepremierul Marcel Ciolacu e numit interimar la MApN. Prim-ministrul Mihai Tudose îi explică situaţia preşedintelui Klaus Iohannis, iar demisia lui Adrian Ţuţuianu ajunge la Palatul Cotroceni. De menţionat şi că fostul ministru al apărării a făcut în tot acest timp turul televiziunilor, pentru a-şi asuma „erorile de comunicare” care l-au costat funcţia.
Dimineață, prim-ministrul Tudose afișa o atitudine încrezătoare și chiar arogantă legată de vizita FMI şi a Băncii Mondiale la Bucureşti. După câteva ore au venit, însă, alte cifre care să arate că viaţa nu e atât de frumoasă. A picat ca un satâr ştirea că Ministerul Apărării Naţionale nu mai are bani să plătească toate drepturile băneşti ale militarilor şi civililor angajaţi. Potrivit unui comunicat dat de instituţie, în ziua de salariu 15 septembrie, angajaţii MApN vor primi mai puţini bani şi nu vor fi vărsate către stat contribuţiile şi impozitele pe venit. Vor veni puțin mai târziu banii pentru plata chiriei şi a normei de hrană. Situaţia ar urma să se regleze între 21 şi 25 septembrie când vor fi achitate restanţele.
Business Club. Ce spun cifrele
Oficial, avem doar asigurări ca nu sunt probleme. Ministerul Finanțelor asta spune, apoi și Ministerul Apărării a susținut că e doar o chestiune tehnică. Dar în final, ministrul apărării Adrian Țuțuianu și-a depus demisia. Deci, avem o problemă. Orice se spune, acolo e o problemă, după cum remarca și jurnalistul Cristian Tudor Popescu.
Citiți și: CTP, despre mesajul pe care îl transmite demisia lui Țuțuianu
Cu dificultăţile de acest gen nu prea e loc de laudă în faţa FMI. Drepturi întârziate. Să mai dăm puţin timpul înapoi şi să ne aducem aminte cum încă din primăvară oamenii de la Fisc au avut sporuri reduse cu 40% pentru că nu erau bani.
Toate asigurările, venite pe diverse canale, motivări că sunt chestiuni tehnice... nu au relevanţă! E o problemă. Şi cifrele arată asta.
Bugetul MApN în acest an este stabilit la 16,3 miliarde. Cheltuielile de personal trecute sunt de 3,6 miliarde de lei. Investiţiile asumate sunt de 7,7 miliarde de lei.
Cheltuielile de personal sunt în scădere cu 2% faţă de anul trecut. Şi să nu uităm că în acest an s-a decis majorarea soldelor şi normelor de hrană. Deci bani în plus, care nu aveau cum să încapă în bugetul aprobat la început de an, nu erau prevăzuți acolo. E nevoie de bani în plus, după spusele ministrului demisionar, mai precis e nevoie de un supliment de 550 de milioane de lei, deci mai bine de o jumătate de miliard de lei.
Şi să ne aducem aminte cum a fost făcut bugetul. Dintr-o formă iniţială prezentată de ministrul de finanţe în ianuarie am avut o răvăşire magnifică în urma unei intervenţii în forţă a liderului PSD, Liviu Dragnea, care a chemat cabinetul la ordine şi în final cifrele au fost refăcute. Iată că acum vedem că cifrele nu se pupă. Bugetul MApN a fost unul dintre bugetele modificate radical după episodul descris mai sus şi au venit în plus peste 5 miliarde faţă de ce se prevedea iniţial.
La rectificare se rezolvă problema, se ia din alte categorii de cheltuieli şi se trece la personal. Sau pot fi alocări suplimentare, deşi, în ciuda a orice auzim de la oficialii guvernlui Tudose, e puţin probabil, cu un buget în pioneze. În cadrul unui buget aprobat nu se poate schimba destinaţia banilor, e caz penal, de aceea e aşteptată rectificarea.
Situaţia se va remedia pentru militari, dar ce trebuie să înţelegem din aceasta este că planificarea a fost praf. Şi la final o să ne iasă cheltuieli cu salariile bugetarilor mult peste tot ce ne-am putea închipui. Şi după aceea, anul viitor vine legea salarizării unitare... Factură brută de 18 miliarde de lei, chiar dacă o parte din bani se întorc sub formă de contribuţii şi impozit, tot e foarte mult. De anul acesta deja este foarte mult.
Şi acum dacă stăm să ne gândim puţin. Sunt promise corecţii la MApN la rectificare. Ei, rectificarea era promisă pe final de iulie, cam cum au fost făcute toate în ultimii ani. Suntem în septembrie şi te întrebi de ce tot întârzie? Poate din cauză că e cam greu de balansat? Din lipsă de bani?
Dificultăţile de la Apărare au venit ca un fel de buzdugan. S-ar putea ca o dată cu trecerea lunilor să mai apară nişte situaţii. Şi sunt economişti care deja au prevăzut/avertizat în legătură cu aceasta. Iată ce a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, la emisiunea „În fața ta”:
„Nu mă miră o astfel de ştire, deşi a apărut cam devreme. Mă aşteptăm la sfârşitul anului să o avem. Noi, Consiliul Fiscal, când s-a aprobat bugetul, am subliniat că partea de cheltuieli e masiv subbugetată, iar la cheltuieli de personal, numai pe primele 7 luni, avem o cheltuială de personal de 39,9 miliarde (de lei). Dacă extrapolăm, pentru ultimele cinci luni ar mai trebui 3,5 miliarde versus ce s-a bugetat pentru a se acoperi. Nu e singua categorie unde s-a subbugetat. Asistența socială, inclusiv pensii, şi acolo creşterea de pensii de la 1 iulie, şi acolo mai trebuie 3 miliarde suplimentat bugetul ca să acopere restul anului”, a spus Ionuț Dumitru.
Lista de cumpărături de la MApN
Ca să înţelegem mai bine subiectul, ne uităm la bugetul Ministerului Apărării. Unul care prevede nu doar salarii şi pensii mărite, dar şi achiziţii importante.
Este interesant cum luni ne spunea premierul în Parlament cât de bine ne merge, iar a doua zi discutăm despre plata salariilor militarilor. Așa arată bugetul de la Ministerul Apărării: un total de 18,65 de miliarde de lei, 2,18% din PIB. Sunt cuprinse cheltuielile curente ale ministerului și sumele destinate înzestrării armatei.
Pentru a plăti salariile, există un fond special destinat pe trimestre. Au fost creșteri de salarii și pensii, multe modificari, iar rectificarea bugetară a întarziat. De obicei se făcea în luna august, cel mai târziu, acesta rectificare, și atunci se permitea mutarea sumelor acolo unde este nevoie. Până la acea rectificare, s-a amânat plata contribuțiilor la salarii, a chiriilor și a indemnizațiilor pentru hrană.
Din bugetul total, 35% ar fi pentru înzestrarea armatei. Noile achiziții sunt în negociere cu firme americane și franceze. A fost prelungit și acordul cu Airbus de la Ghimbav, iar statul român ar putea cumpăra elicoptere produse lângă Brașov. În acest context, vă dați seama cât de rău a picat nebunia din presa de astăzi. Au fost multe lucruri care au atras atenția, dar cel mai important este că un astfel de blocaj se poate repeta, pentru că bugetele ministerelor au fost făcute pe un plan, dar încasările tot nu țin ritmul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
