Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat luni că, în lipsa unor măsuri concrete, deficitul bugetar creşte în continuare și a atins „cote alarmante” de peste 3,5% din PIB. De asemenea, datoria publică „se apropie vertiginos” de 800 miliarde de lei, informează news.ro.
„Să înţeleagă şi domnul Drulă, fost ministru al Transporturilor, dacă am converti suma în kilometri de autostradă, suntem pe minus cu vreo 2.280 km”, a spus ministrul în plenul Camerei Deputaţilor. Boloş a transmis un „îndemn către toţi cei din opoziţie, să îşi asume responsabilitatea lor democratică şi să se implice într-un dialog constructiv pentru binele românilor”.
Ministrul Finanţelor a afirmat că „în lipsa unor măsuri concrete, deficitul bugetar creşte în continuare, deşi s-au chinuit cu măsuri interne să îl ţinem pe loc în lunile iunie, iulie şi august”.
Riscul cel mai mare pentru România: blocarea a peste 75 miliarde de euro investiții din fonduri europene
„Chiar şi aşa, după cum vedeţi, deficitul bugetar a ajuns din nou la cote alarmante la sfârşit de septembrie, respectiv la 3,56% din PIB. Adică nu mai puţin de 56,96 miliarde lei. Să înţeleagă şi domnul Drulă, fost ministru al Transporturilor, dacă am converti suma în kilometri de autostradă - suntem pe minus cu vreo 2.280 km. Cât să facem autostradă de la Bucureşti la Paris. Iar datoria publică se apropie vertiginos de 800 mld lei. Consecinţa, una fără precedent, dobânzile în acest an vor depăşi 30 mld lei, ceea ce pe viitor va pune presiune şi mai mare pe cheltuielile bugetului de stat”, a spus ministrul.
El a arătat că tebuie să spună clar şi răspicat românilor că „riscul cel mai mare pentru fiecare este să avem blocate investiţii de peste 75 miliarde de euro din fonduri europene”.
„Adică să le spulberăm celor vulnerabili, românilor noştri, visul la infrastructura de apă-canalizare, construit autostrăzi, drumuri naţionale şi judeţene, căi ferate, modernizare şcoli, modernizare spitale, investiţii în cămine de bătrâni şi multe, multe altele. Vrem acest lucru? Nu avem noi înţelepciunea necesară să ne rezolvăm singuri problemele la noi acasă? Vrem ca vreo instituţie financiară internaţională să ne pună la punct, cu efecte catastrofale pe termen lung, la fel ca şi în anul 2010? Nu cred că avem nevoie de aceste lucruri sub nicio formă şi cu nici un preţ”, s-a întrebat ministrul.
Marcel Boloş a continuat: „Am primit exorbitanta nota de plată prin PNRR şi prin programul de convergenţă, care sună cam aşa: reducere deficit bugetar de la 4,4% la 3% din PIB în 2024, adică 22,4 miliarde lei, reforma pensiilor generale, alte 16 miliarde lei, reforma salarizării unice, minim 10 miliarde lei - adică un total de 48,4 miliarde lei. Cam scump, nu-i aşa?”.
„Deşi în PNRR, graţie celor care l-au elaborat, totul era pe umerii contribuabililor, iar în vreme de criză să scoţi aproape 10 miliarde de euro din economie este aproape imposibil, noi am venit şi am spus: nu lăsăm totul pe umerii mediului de afaceri, ci tăiem şi din cheltuielile publice şi începem lupta adevărată cu evaziunea fiscală”, a mai arătat Boloş.
El a subliniat că „planul de măsuri fiscale, care aşa cum am spus este cam 50% din duritatea măsurilor fiscale care urmează conform PNRR, sună cam aşa: Reducem pe cât posibil fenomenul de transfer a banilor de către filialele din România către societăţile-mamă din străinătate, fenomenul a atins cote alarmante de peste 20 mld lei anual şi desigur protejăm investiţiile proprii ale companiilor. Impozităm cu 2% cifra de afaceri a băncilor ale căror profituri sunt destul de consistente, încât să le permită băncilor plata acestui impozit minim pe cifra de afaceri, fără ca acest lucru să se răsfrângă asupra ratelor şi dobânzilor plătite de români la bănci. Exploatăm corect resursele, vorbim aici de ţiţei şi gaze naturale aici s-a stabilit un impozit de 0,5% din cifra de afaceri care este mai mult decât rezonabil, fără ca acesta să afecteze preţul la pompă al combustibilului. Protejăm afacerile mici care au cifra de afaceri sub 300.000 lei, respectiv aproximativ 420.000 de mici companii să plătească în continuare 1% din Cifra de afaceri, în timp ce restul, cu plafon de venit de peste 300.000 lei, să revină la cota iniţială de 3% din Cifra de afaceri, aproximativ în jur de 176.000 de companii. Eliminăm facilităţile fiscale din domeniile construcţiilor, agriculturii, industriei alimentare în ceea ce priveşte contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Adică să punem la plată nu mai puţin de 1,2 milioane de asiguraţi în domeniul sănătăţii care nu plăteau nicio o contribuţie socială la fondul de sănătate, dar în schimb beneficiau pe deplin de serviciile de sănătate prestate în reţeaua medicală pentru care statul alocă un buget anual consistent de peste 79 miliarde de lei/an. Mai mult, să eliminăm inechităţile pentru plata impozitului în domeniul IT stabilind un plafon de 10.000 lei de la care încolo vor plăti un impozit de 10%. O mişcare de solidaritate pentru momentele grele în care acum ne aflăm cu finanţele României. La plata CASS în sistem real pentru persoanele fizice autorizate am stabilit un plafon maxim de 60 de salarii anual de la care încolo să se plătească aceeaşi valoare a CASS, cu eliminarea concomitentă a normelor de venit”, a explicat Boloş.
El a menţionat că, „dacă ar fi să facem o sinteză a măsurilor fiscale constatăm că aproape în totalitate, acestea vizează îndreptarea unor anomalii ale sistemului fiscal şi anume limitarea exporturilor de capital de către corporaţiile transnaţionale, eliminarea zonelor de optimizare fiscală mai ales în ceea ce priveşte microîntreprinderile, exploatarea corectă a bogăţiilor ţării, impozitarea sistemului bancar cu profituri consistente, echilibrarea financiară a marilor servicii publice în special cel de sănătate, dar şi protecţia populaţiei şi a consumatorilor”.
„Adică, într-un moment de criză, să intrăm în normalitate. Mai mult, nu ne-am atins sub nicio formă de populaţie în calitate sa de consumator. Totuşi oamenii suportă impozitele directe: 9% TVA a rămas la alimente, 9% a rămas TVA la medicamente, 5% pentru energia termică şi lemne, 5% pentru gazele naturale, 5% pentru alimentare cu apă şi canalizare”, a mai spus Marcel Boloş.
Ministrul Finanţelor a subliniat că „s-au concentrat pe menţinerea echităţii în societate şi pe asigurarea că nimeni nu este lăsat în urmă în acest proces de reformă”.
„Modelul fiscal Singapore care a pus bazele modernizării acestui mic stat din Asia de Sud- Est cam pe asta s-a bazat: restricţii asupra transferului de capital, dividende, dobânzi, drepturi de autor, de inventator, fonduri de valută asiatică sau alte tranzacţii comerciale şi financiare”, a spus el.
„Cât despre cheltuieli, în textul moţiunii se spune că nu facem nimic să reducem cheltuielile bugetare, când am venit şi am spus cât se poate de ferm: Dacă noi cerem eforturi din partea mediului de afaceri într-o situaţie grea pentru România, atunci şi Statul are nevoie de chibzuinţă atunci când cheltuie banii publici”, a mai afirmat Marcel Boloş.
Boloș. referitor la reducerea cheltuielilor publice: „Am redus șefimea”
Boloş a arătat că „nu mai puţin de trei pachete de măsuri de reducere a cheltuielilor publice au fost adoptate: OUG 34/2023 privind reducerea cheltuielilor de funcţionare ale statului, Legea recent intrată în vigoare, 296/2023 cu măsurile fiscal-bugetare care conţin nu mai puţin de trei capitole cu reducere de cheltuieli şi recenta adoptată OUG 90/2023 care plafonează cheltuielile statului şi ale autorităţilor locale făcute din banii contribuabililor”.
„Ce am făcut de fapt cu reducerea cheltuielilor publice? Am redus şefimea, diminuăm cu cel puţin 25% a funcţiile de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte. Diminuăm funcţiile publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8% , o reducere cu 30% a şefimii din aparatul bugetar. Nu se vor mai acorda indemnizaţii de hrană acolo unde nu trebuie sau vouchere unde nu este necesar. Nu se vor mai da maşini de serviciu şi telefoane scumpe la discreţie pentru personal. Desfiinţăm posturile vacante şi reducem posturile din cabinetele demnitarilor din administraţia locală, precum şi cele din cabinetele conducătorilor autorităţilor/agenţiilor/instituţiilor publice autonome. Introducem restricţii pentru cheltuieli la companiile de stat, la companiile locale sau la alte categorii de instituţii autonome. Sunt doar câteva exemple. Pentru că fiecare leu cheltuit din bugetul public este un leu câştigat de contribuabil”, a arătat Boloş.
Marcel Boloş a declarat că „legea asigură sustenabilitatea financiară a finanţelor României într-un moment dificil pentru ţara noastră prin intermediul căruia ajustăm traiectoria deficitului bugetar cerută de Comisia Europeană”.
„Legea protejează populaţia României în calitate de consumator. Nevoile de bază ale populaţiei sunt protejate de eventuale scumpiri din cauza fiscalităţii. Investiţiile României în infrastructura de apă-canalizare, autostrăzi, drumuri naţionale, şcoli şi spitale pot continua chiar dacă v-a mai trebui să negociem pe alocuri cu Comisia Europeană”, a afirmat Boloş, precizând că zonele de optimizare fiscală şi transfer de capital a corporaţiilor transnaţionale sunt descurajate iar exploatarea corectă şi justă a bogăţiilor României de către companiile naţionale este încurajată. în timp ce echilibrarea financiară a serviciului public de sănătate este de asemenea un obiectiv specific al legii.
Editor : Mihnea Lazăr
