Liderii PNL își anunță, rând pe rând, susținerea pentru desmenarea lui Florin Cîțu la consultări de joi, de la Palatul Cotroceni. Într-un mesaj publicat pe Facebook, prim-vicepreședintele PNL Iulian Dumitrescu susține că „decizia BEx al PNL, luată în unanimitate, e una clară: propunerea PNL pentru funcția de prim-ministru este președintele partidului, Florin Cîțu”. Și secretarul general, Dan Vîlceanu, transmite „că soluția este un nou guvern format în jurul Partidului Național Liberal, condus de Florin Cîţu.” Precizările liderilor PNL vin după ce dinspre partid au apărut informații că Președintele Klaus Iohannis nu l-ar mai dori pe Florin Cîțu în funcția de prim-ministru, și că ar avea de gând să desemneze pe altcineva pentru a forma guvernul.
„Am observat un val de fake news în ultimele zile, inițiat de adversarii Partidului Național Liberal, şi aş vrea să reamintesc un lucru. Există o decizie asumată și votată în Partidul Național Liberal: propunerea de premier este președintele PNL. România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline, iar soluția este un nou guvern format în jurul Partidului Național Liberal, condus de Florin Cîţu. Cred că și unii, și alții, trebuie să fim echilibrați, să dăm dovadă de responsabilitate. Responsabilitatea despre care a vorbit toată lumea, astăzi, la tribuna Parlamentului”, a scris Vîlceanu, pe Facebook.
„Aceasta este propunerea cu care vom merge la consultări, la Cotroceni. Avem convingerea că vom genera o majoritate în jurul PNL”, a scris și Iulian Dumitrescu.
Și alte surse din conducerea Partidului Național Liberal au declarat pentru Digi24.ro că liberalii vor merge joi la consultările cu președintele Klaus Iohannis cu Florin Cîțu propunere de premier. Prima opțiune pentru PNL este refacerea coaliției cu USR și UDMR, însă PNL ia în calcul și un guvern minoritar și chiar anticipatele.
„Calcul de guvern minoritar, dar nu excludem anticipate”, spune sursele citate. Totuși, unul dintre prim-vicepreședinții PNL admite pentru Digi24.ro că anticipatele „sunt o soluție proastă pentru partid”.
În același timp, președintele Klaus Iohannis a declarat marți că prioritatea „zero” în acest moment este „salvarea vieții semenilor noștri”, iar „orice alte teme trec în plan secund”, semn că în plină criză sanitară președintele își dorește rezolvarea crizei politice.
Președintele ar putea avea chiar o discuție cu liderii PNL, înaintea consultărilor de joi.
USR a anunțat deja că nu va intra într-un guvern cu Florin Cîțu premier și că va trece în Opoziție. Dacian Cioloș a declarat după ce a fost respins la votul din Parlament că „Cîțu e non-soluție, a picat deja în Parlament”.
„Exclus să susținem un nou guvern Cîțu”, spun surse din USR.
Astfel, revenirea într-un guvern de coaliție depinde de nominalizarea unui alt lider pentru funcția de premier.
Altă variantă luată în calcul de PNL, cea a guvernului minoritar, ar trebui să fie susținută de PSD la votul din Parlament. Însă, și social democrații au anunțat în repetate rânduri că nu vor vota un guvern condus de Florin Cîțu, după ce au depus o moțiune pentru demiterea acestuia.
O a doua respingere a unui premier desemnat de președinte deschide calea alegerilor anticipate, deși toți actorii politici sunt de acord că este greu de ajuns la anticipate.
Cum se ajunge la anticipate. Ce prevede Constituția
„Art.89 (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Art. 63 (1) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.”
De asemenea, Curtea Constituțională a României a decis în 2020 că „dizolvarea Parlamentului se poate realiza numai după consultarea președinților celor două Camere ale Parlamentului și a liderilor grupurilor parlamentare (deci nu numai a partidelor parlamentare, ci și a independenților, în cazul în care aceștia și-au constituit un grup parlamentar), demonstrează caracterul excepțional al unei asemenea măsuri, care implică un grad ridicat de coeziune politică în sensul producerii efectului dizolvator. Cu alte cuvinte, dizolvarea forului legiuitor trebuie să fie rezultatul unor negocieri și înțelegeri politice în care să fie implicate toate entitățile parlamentare și să reflecte voința comună a celor care au obținut voturile cetățenilor în urma sufragiului electoral.”
