Legea graţierii, întoarsă la Comisia juridică din Senat

Plenul Senatului a decis, luni, cu majoritate de voturi, retrimiterea la Comisia juridică a proiectului legii graţierii, pentru ca acesta să fie adoptat în forma trimisă Parlamentului de Guvern pe 31 ianuarie. Proiectul, finalizat joi de Comisia juridică, urma să intre în plenul Senatului pentru dezbatere şi vot final. Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat însă că ar prefera ca plenul Senatului să întoarcă legea la Comisia juridică, ceea ce s-a și întâmplat ulterior.

ACTUALIZARE 17.15. În favoarea retrimiterii legii la comisie au votat senatorii PSD şi ALDE (61 de voturi), iar împotrivă cei de la PNL şi USR (41 de voturi), aceştia din urmă cerând dezbaterea şi respingerea legii graţierii. Propunerea de retrimitere la Comisia juridică a fost făcută în plen de grupul ALDE. 

Comisia juridică are termen o săptămână.

ACTUALIZARE 13:55 Legea grațierii se va întoarce la Comisia juridică. Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat că va cere acest lucru în plenul Senatului.

„Am făcut azi propunerea pentru adăugarea pe ordinea de zi a proiectului de lege al graţierii, având în vedere că la Comisia juridică s-a întocmit raportul. Punctul de vedere pe care l-am exprimat, al coaliţiei PSD + ALDE, e că vom cere în plen retrimiterea proiectului la Comisie, pentru ca proiectul să fie adoptat în forma avansată de Guvern. E formă pe care o susţinem şi dorim ca din această perspectivă, lucrurile să fie extrem de clare, mai ales după turbulenţele de săptămâna trecută”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

„Nu susținem acele formule care au fost adoptate la un moment dat aprobate - e adevărat, după aceea s-a revenit la nivelul Comisiei - de grațiere extinsă pentru faptele de corupție. Vreau să fie foarte clar, fără niciun fel de echivoc, nu susținem acest punct de vedere”, a mai declarat președintele Senatului.

ACTUALIZARE 12:00 Comisia juridică a Senatului a adoptat luni, cu majoritate de voturi (PSD şi UDMR), raportul de admitere al legii graţierii, potrivit căruia ar urma să iasă din închisoare, în termen de 48 de ore de la intrarea în vigoare a legii, 453 de persoane, în vreme ce alţi 589 de condamnaţi vor beneficia de o reducere cu trei ani a pedesei. Persoanele condamnate pentru fapte de corupţie, abuz în serviciu sau conflict de interese sunt exceptate de la a fi graţiate.

În favoarea raportului de admitere s-au înregistrat 5 voturi, ale senatorilor PSD şi UDMR, iar împotrivă au fost 4 voturi, de la PNL şi USR, partide care au şi propus respingerea legii. Singurul reprezentant al ALDE în Comisia juridică, senatorul Ionuţ Sibinescu, a fost absent şi nu a fost înlocuit de nimeni.

”Sunt convins că depopularea închisorilor va fi considerată de către CEDO suficientă. Femei însărcinate nu au fost identificate persoane care să se încadreze în toate aceste condiţii să fie femei însărcinate care să nu fie condamnate pentru infracţiuni exceptate. Deci, cu alte cuvinte, nicio femeie însărcinată nu ar urma să beneficieze de graţiere, dintre cele care se află astăzi în penitenciar. Persoane cu vârsta de peste 60 de ani, niciuna”, a declarat preşedintele Comisiei juridice a Senatului, social-democratul Şerban Nicolae.

Proiectul de lege al graţierii urmează să intre tot luni în plenul Senatului pentru dezbatere şi vot final, iar apoi să fie transmis Camerei Deputaţilor care este for decizional.

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat însă, luni, că ar prefera ca plenul Senatului să întoarcă legea la Comisia juridică.  „Eu cred că Comisia juridică de la Senat a încurcat destul de mult această lege, că cea mai bună variantă pentru moment este ca legea să plece din Senat aşa cum a venit de la Guvern, pentru că s-a schimbat de foarte multe ori acolo şi eu sunt foarte nemulţumit. Miercuri, la ora 10.30, vom avea un Comitet Executiv Naţional unde vom discuta şi subiectul ăsta, dar şi altele. Poate întoarce (plenul Senatului – n.r.) raportul în comisie. Nu numai eu, majoritatea suntem nemulţumiţi pentru ce s-a întâmplat acolo”, a afirmat Liviu Dragnea.

Potrivit unei simulări făcute de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) şi transmisă Comisiei juridice a Senatului, de legea graţierii adoptată în forma votată luni urmează să beneficieze 1.032 persoane condamnate la închisoare cu executare. Dintre acestea, 433 ar urma să beneficieze de articolul 1, alineatul 1 al legii, care prevede că ”pedepsele cu închisoarea, stabilite prin hotărâri definitive, se graţiază (...) în întregime, pedepsele de până la 3 ani, inclusiv”. Alte 10 persoane care ar urma să beneficieze de graţiere sunt 9 minori şi un condamnat care a împlinit 70 de ani.

În ceea ce priveşte condamnaţii care urmează să beneficieze de o reducere cu 3 ani a pedepselor, numărul acestora este de 589, potrivit simulării transmise de ANP.

Citiți și: Dragnea, mesaj cu bătaie lungă. Sancționarea lui Șerban Nicolae, cu demisia pe masă?

Senatorii jurişti au stabilit să centralizeze până cel târziu vineri toate modificările aduse proiectului de lege a graţierii şi să le trimită Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului General şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru eventuale observaţii, urmând ca aceste instituţii să transmită punctele de vedere până luni, înaintea şedinţie Comisiei juridice în care va fi dat votul pe raportul care urmează să intre, în aceeaşi zi, în plenul Senatului.

Comisia a finalizat joi dezbaterile pe proiectul de lege a graţierii, după trei şedinţe în care au adus o serie de modificări actului normativ transmis pe 31 ianuarie de Guvern. Printre acestea se numără graţierea pedepselor de până în trei ani, scăderea a trei ani din pedeapsa de până în zece ani, înjumătăţirea pedepselor femeilor însărcinate şi graţierea integrală a pedepselor persoanelor care au împlinit 70 de ani.

În urmă cu aproape două săptămâni, în prima şedinţă dedicată dezbaterii pe fond a proiectului legii graţierii, Comisia juridică a Senatului a adoptat amendamentul propus de Parchetul General, Asociaţia Magistraţilor şi de Şerban Nicolae conform căruia vor urma să fie graţiate pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani inclusiv, modificând astfel propunerea Guvernului de a graţia pedepsele de până în 5 ani.

De asemenea, senatorii jurişti au adoptat şi un amendament propus de social-democratul Şerban Nicolae potrivit căruia se scad trei ani din orice pedeapsă cu închisoarea de până în zece ani. ”Se graţiază… în parte, cu trei ani, pedepsele cu închisoarea aplicate de instanţele de judecată mai mari de trei ani, dar care nu depăşesc zece ani”, prevede amendamentul propus de Nicolae. Potrivit senatorului PSD, de această prevedere ar urma să beneficieze aproximativ 800 de deţinuţi.

Un alt amendament adoptat la proiectul de lege al graţierii a fost cel potrivit căruia femeilor însărcinate şi întreţinătorilor de copii de până în 14 ani li se înjumătăţeşte pedeapsa cu închisoarea, senatorii jurişti respingând amendamentul lui Traian Băsescu de graţiere şi a femeilor condamnate pentru corupţie.

Potrivit amendamentului, ”se graţiază în parte, cu 1/2, pedepsele cu închisoare de la 6 la 10 ani, aplicate femeilor însărcinate şi persoanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, precum şi copii încadraţi în grad de handicap accentuat sau grav, potrivit legii”. Propunerea a fost făcută de senatorii Tanczos Barna (UDMR), Liviu Brăiloiu (PSD) şi Daniel Fenechiu (PNL).

De asemenea, în Comisia juridică a Senatului au fost adoptate alte două amendamente prin care se prevede că pedepsele persoanelor cu vârsta peste 70 de ani se graţiază în întregime, iar ale celor de peste 60 de ani se înjumătăţesc.

”Se graţiază în parte cu 1/2 pedeapsa cu închisoarea între 6 şi 10 ani aplicate persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani”, se arată într-un amendament adoptat marţi de senatorii jurişti la proiectul de lege al graţierii.

Celălalt amendament vizează persoanele care au împlinit 70 de ani. ”Se graţiază în întregime pedepsele persoanelor cu vârsta peste 70 de ani”, se arată în amendamentul adoptat de senatorii jurişti.

Nu în ultimul rând, Comisia juridică a Senatului a dublat la doi ani termenul pentru achitarea despăgubirilor în vederea graţierii, neachitarea cu "rea credinţă" ducând la revocarea clemenţei.

"Graţierea prevăzută la art. 1-2 este condiţionată de achitarea în termen de 2 ani de la data aplicării actului de graţiere a obligaţiilor civile şi a a cheltuielilor judiciare la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă", se arată în noua formulă a textului.

Amendamentele formulate de fostul preşedinte al României Traian Băsescu au fost respinse de Comisia juridică a Senatului. Printre acestea se numără graţierea pedepselor de până în 6 ani de închisoare, graţierea femeilor condamnate pentru corupţie şi majorarea la trei ani a termenului în care cei graţiaţi trebuie să achite prejudiciul cauzat prin comiterea infracţiunii pentru care au fost condamnaţi.

După ce miercuri senatorii jurişti adoptaseră amendamentele social-democraţilor Şerban Nicolae şi Liviu Brăiloiu, identice cu propunerea lui Traian Băsescu, de graţiere a condamnaţilor pentru fapte de corupţie, joi aceştia au dat un nou vot prin care au respins respectivele propuneri. Astfel, faptele de corupţie, precum darea sau luarea de mită, traficul şi cumpărarea de influenţă, au fost excluse de la a fi graţiate.

Tot joi, senatorii jurişti au respins un alt amendament al lui Traian Băsescu prin care acesta propunea graţierea celor condamnaţi la închisoare cu executare pentru abuz în serviciu şi au votat împotriva propunerii ca persoanele condamnate pentru conflict de interese să fie, de asemenea, graţiate.

Duminică seară, în pofida ploii, câteva sute de persoane au protestat din nou în Piaţa Victoriei faţă de Legea graţierii, ei mergând în marş până la Parlament.