Klaus Iohannis: „Mă uit cu un oarecare amuzament la aceia care îmi prezic un final anticipat al mandatului. Să nu-și facă iluzii”

„Am mai trăit asta și când am devenit primar. Mulți îmi preziceau un final timpuriu în politică și am plecat din funcția de primar în cea de Președinte al României după 15 ani și patru mandate succesive”, a spus Klaus Iohannis la Timişoara. Preşedintele a vorbit şi despre rezultatele pe care le-a obţinut într-un an şi jumătate de mandat. Declară că a reuşit să facă din domeniul statului de drept și independenței justiției un exemplu de bune practici în regiune.

De asemenea, preşedintele dă asigurări că se va implica pe subiecte majore care afectează bunăstarea și viața oamenilor sau bunul mers al țării.

Discursul integral al președintelui:

Vă mulțumesc, în primul rând, pentru invitație! Îmi face o deosebită plăcere să particip la deschiderea acestei conferințe, care aduce la un loc atât de mulți oameni cu totul speciali, preocupați de viitorul României.

Ultima dată am fost la Timișoara pe 16 decembrie 2014, înainte, cu puțin timp înainte, de a depune jurământul și de a deveni efectiv Președintele României. S-au scurs de atunci aproape 500 de zile și, pentru că sunt într-un loc special, unde s-a respirat prima dată aerul libertății, vă rog să-mi îngăduiți să vă împărtășesc câteva gânduri personale, pe care nu le-am spus până acum public sau pe care le-am abordat doar tangențial.

Când am devenit Președinte am vorbit despre un nou proiect național și despre o schimbare de paradigmă, despre un alt fel de politică și de comportament al Președintelui în raport cu legea fundamentală, cu celelalte instituții și mai ales în raport cu oamenii. Tocmai de aceea vreau să mă refer înainte de toate la câteva lucruri care au trezit uneori vii discuții în spațiul public: comunicarea mea; schimbarea de paradigmă a funcției prezidențiale și politica externă; climatul social și relația cu Guvernul; și marile proiecte ale căror baze au fost puse într-un an și jumătate.

Au fost momente în acest început de mandat când am trecut peste polemicile din spațiul public.

Am preferat, pentru a nu deschide fronturi și falii, pentru a nu genera tensiuni de la nivelul funcției prezidențiale, să „las de la mine”, cum se spune, și să nu răspund provocărilor. Am crezut întotdeauna că e mai bine să vorbească acțiunile și faptele mele și că Președintele trebuie să fie un factor de echilibru cât mai puternic. A ieși din sfera senzaționalului cotidian înseamnă, în opinia mea, ca Președintele să nu întrețină dispute și să nu alunece în polemici. A construi consensul înseamnă deseori să aplanezi conflicte, iar acest lucru a părut, poate, ca o absență din arenă. Ceea ce am dorit să fie o dovadă de normalitate, unii au interpretat ca lipsă de implicare.

Vă asigur însă că nu este. Vreau să le transmit de aici, de la această tribună, românilor din țară și din străinătate, că Președintele lor îi vede, îi aude și le cunoaște problemele. Sunt și voi rămâne un Președinte mediator și implicat. Iar determinarea mea de a-mi duce programul până la capăt este la fel de fermă ca în prima zi de mandat.

Am spus mereu că vreau să redau funcției de Președinte prestanța pe care Constituția și statutul le revendică. Deci, o schimbare de practică și un alt mod de lucru. Aici nu am făcut niciun fel de rabat. Seriozitate și respect au fost termenii cu care am tratat orice acțiune a mea în calitate de Președinte. Acesta sunt eu – vorbesc mai puțin. Vorbesc mai puțin și îmi pasă. Îmi pasă cum arată această țară, cum ne respectăm pe noi înșine în interior și cum suntem priviți în afară. Cu cât reprezentantul unui stat este mai serios și mai responsabil în relația cu partenerii săi externi, cu atât mai mult națiunea sa va avea de câștigat. Președintele nu se reprezintă pe sine, ci îi reprezintă pe cei care l-au ales.

Vreau în acest context să spun câteva lucruri despre ceea ce am făcut în ultimul an în politica externă. Unii au spus că am călătorit prea mult. Este greșit, pentru că oriunde am mers, cu oricine m-am întâlnit, au fost relații de reînnodat, lucruri de pus la punct, parteneriate de consolidat, punți de legat. Nici aici lucrurile nu se întâmplă peste noapte.

E nevoie ca partenerii noștri să aibă în fața ochilor seriozitate, calm, interes și mai ales predictibilitate și continuitate, o abordare așezată, pe termen lung. Am dorit ca România să fie reprezentată cum se cuvine, am arătat peste tot că suntem de încredere, că avem o economie solidă și atractivă pentru investiții, un stat de drept cu legi clare și proiecte concrete pe care le vom duce la capăt. Efectele unor astfel de vizite nu se văd imediat, dar ele pun bazele sănătoase ale unei imagini externe care onorează România și pe români. Pe această bază vor veni cu siguranță rezultate concrete: credibilizarea țării noastre, investiții, locuri de muncă.

Peste tot pe unde am fost m-am întâlnit cu reprezentanții comunităților de români. Este o promisiune onorată, la fel cum onorată a fost și promisiunea de a avea legea votului prin corespondență. Sigur, problemele sunt diverse și așteptările mari, dar avem toate premisele pentru a reuși să consolidăm o legătură cu diaspora, care să fie în beneficiul tuturor, al celor din țară și al celor de peste hotare.

Doamnelor și domnilor,

O stare de spirit și un climat social se schimbă în ani. Totuși, cred că realizăm cu toții că nu mai avem răfuieli zilnice între Președinte și Prim-ministru, că nu se mai duc războaie inutile împotriva unor instituții întregi și nu se mai inventează conflicte pentru un joc politic de conjunctură. Am arătat că putem lucra împreună – Guvern, partide, instituții, societate civilă, patronate, sindicate – pentru a crea acel climat social în care să evoluăm normal și predictibil. Există ceva mai mult calm, mai multă înțelegere, păstrând însă dezbaterea și concurența pe scena politică.

Vremea în care Președintele lua locul Premierului a trecut. Asta nu înseamnă că, în calitate de mediator, nu voi interveni atunci când e cazul. Am făcut-o, o voi face și mă voi implica pe subiecte majore care afectează bunăstarea și viața oamenilor sau bunul mers al acestei țări.

Sunt lucruri care mă nemulțumesc la acest Guvern, dar nu toate se rezolvă pe scena publică. Unii au vorbit despre acest guvern ca și cum ar fi “al meu”. Nu e guvernul meu. Acest guvern a fost o soluție, până la alegerile din toamna acestui an, generată de o situație de criză și la care au subscris cele mai importante partide politice. Deci este Guvernul României.

Și tocmai în perspectiva acestor alegeri, cred că a venit vremea programelor, a competiției și a asumării politice, pe care aștept să le văd de la partidele politice.

Mă uit cu un oarecare amuzament la aceia care, neavând teme de atac consistente, parazitează dezbaterea publică prezicându-mi un final anticipat al mandatului.

Eu le spun de pe-acum să nu-și facă iluzii și să nu mizeze pe așa ceva. Am mai trăit asta și când am devenit primar. Mulți îmi preziceau un final timpuriu în politică și am plecat din funcția de primar după 15 ani şi patru mandate ca să devin Președintele României.

Vă asigur, așadar, că îmi voi duce proiectul de țară la bun sfârșit. Nu pentru mine, ci pentru cetățenii României, pe care am privilegiul să îi reprezint.

În fine, să vorbim puțin și despre așteptări. Poate unii s-au așteptat ca imediat după preluarea mandatului de Președinte să se schimbe totul.

Sunt lucruri care s-au schimbat și sunt lucruri care se vor schimba doar în timp. Ce ne oprește să împlinim mai repede această schimbare este rezistența și teama de nou, care adesea sunt mari în interiorul sistemului. Pentru mine, aceasta este cu siguranță o temă de readus în prezent, de repus în discuția societății. Știu de unde vin cele mai puternice atacuri la adresa mea. Dar ele nu sunt atacuri împotriva persoanei mele, ci reacții la normalizarea și echilibrarea societății. Nu sunt nici pe departe speriat sau descurajat.

Cred că e bine, măcar din când în când, să vedem și lucrurile bune și să generăm un pic de optimism social. Sunt în România de astăzi câteva realități cu care ne-am obișnuit și care ne par primite de-a gata.

Dar nu sunt, le-am obținut cu efort și nu le mai vedem din cauza cotidianului confuz și din ce în ce mai alert. România e astăzi o țară sigură, un furnizor de securitate și stabilitate democratică și un partener credibil în lume. Suntem membri ai Uniunii Europene, suntem membri ai celei mai puternice alianțe militare din istorie - NATO, avem un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. România este o țară sigură, cu libertăți respectate și cu mari șanse de a recupera decalajele, o țară cu o economie care se mișcă bine.

Da, avem, ca orice stat din această parte de lume, foarte multe probleme. Unele sunt istorice și nici generația noastră nu le va rezolva, altele țin de abilitățile noastre de a găsi soluțiile potrivite.

Am reușit într-un an și jumătate să facem din domeniul statului de drept și independenței justiției un exemplu de bune practici în regiune.

În domeniul securității naționale, am asumat două proiecte mari și foarte importante.

Am pus bazele solide și serioase ale unei creșteri a bugetului Apărării până la 2% din PIB, cu toate partidele parlamentare, printr-un consens. Partenerii noștri europeni și euro-atlantici apreciază progresele noastre și suntem priviți cu multă încredere în actualul context geopolitic. De asemenea, conform atribuțiilor mele constituționale, am promovat Strategia Națională de Apărare a României, un document fundamental, care este astăzi o bornă de hotar în domeniu.

Nu în ultimul rând, proiectul ”România educată” prinde rădăcini și arată tuturor cât de importante sunt dialogul și acordul în acțiuni, cu rezultate măsurabile în viitorul apropiat. Cred că prin lansarea acestui proiect, care este acum la nivel de dezbateri regionale, am scos acest domeniu din zona bunelor intenții niciodată concretizate și l-am reașezat pe agenda publică și instituțională. Și suntem abia la început.

Doamnelor și domnilor,

Suntem aici într-un cadru aparte, care pune la un loc două zone importante, care pentru mine sunt cu totul speciale: educația și diaspora. Suntem într-un spațiu al dialogului și colaborării în domenii cheie pentru țara noastră, învățământul superior și cercetarea, în care, împreună, recunoaştem contribuţia diasporei la dezvoltarea României. Salut sprijinirea legăturilor dintre cercetători și profesori români dinăuntrul și din afara granițelor, în contextul unei conferințe științifice de înaltă ținută, în care avem cu toţii acelaşi ţel: un nou pas spre transformarea României într-un stat puternic şi prosper.

Astăzi, educaţia şi cercetarea trec dincolo de frontierele naţionale. Practic, ne dorim conectarea elitelor românești din jurul lumii pe domenii de expertiză și apropierea lor de comunitatea academică și științifică din România, precum și de instituțiile statului român. Această legătură intelectuală are un potențial uriaș în dezvoltarea României și ne va duce mai aproape de o societate a cunoașterii, bazată pe performanță, merit, competență și inovare.

În viziunea mea, este esențial ca universitățile și institutele noastre de cercetare să se conecteze la comunitățile de români din afara granițelor. Ne dorim să creăm rețele de specialiști în diverse domenii de interes strategic pentru România – rețele care să le permită să facă proiecte împreună, să transfere parte din expertiza lor înapoi în țară, dar și să preia parte din inovația și creativitatea românească și să le ducă pe piețele internaționale. Mulți dintre acești experți sunt chiar aici, iar această Conferință poate iniția colaborarea lor.

În același timp, cred că este esențial ca întoarcerea cercetătorilor români în țară să nu fie umbrită de lungi procese birocratice de recunoaștere a diplomelor sau de proceduri dificile de integrare a copiilor în școli.

România se află pe harta europeană a cercetării și inovării printr-o serie de proiecte cu un potențial deosebit. Aș aminti aici Laserul de la Măgurele ELI – NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics) și Centrul Național pentru Cercetări Avansate “Fluvii – Delte – Mări”.

Doamnelor și domnilor,

Proiectul „România Educată” reprezintă începutul reașezării societății româneşti pe valori, al dezvoltării unei culturi a succesului bazată pe performanță, merit, muncă și profesionalism. În contextul acestei Conferințe, îmi doresc ca dezbaterea şi consultarea publică „România Educată” să coreleze sistemul educaţional şi de cercetare cu nevoile şi obiectivele de ţară ale României competitive economic pe care cu toţii ne-o dorim.

Pentru mine implicarea diasporei în această dezbatere este esențială.

Alegerea noastră istorică, de a porni pe drumul națiunilor democratice și prospere a început aici, la Timișoara, în 1989. Aflându-ne într-un loc atât de special, mi-am permis să vorbesc mai mult decât de obicei. Nu pot însă încheia fără să îmi exprim recunoștința față de dorința dumneavoastră de a face din România o țară puternică și prosperă.

Vreau să arăt totodată că singura șansă de a împlini visurile predecesorilor noștri, dar și șansa generațiilor viitoare este de a rămâne uniți și fermi, de a lucra împreună, indiferent de etnie, înclinații ideologice sau opțiuni religioase. Vă chem pe toți pentru a împlini idealurile noastre de astăzi: apărarea statalității și securității, respectarea drepturilor și libertăților civile, eliminarea corupției, consolidarea economiei și, nu în ultimul rând, apărarea democrației, pe care timișorenii au plătit-o atât de scump acum 26 de ani.

Vă mulțumesc și vă doresc mult succes! Şi fiindcă am intrat în Săptămâna Mare, daţi-mi voia să vă urez Sărbători Fericite.