Acesta a mai declarat că în prezent se elaborează un proiect de autonomie „care să completeze proiectul actual de autonomie culturală” şi care ar urma să fie prezentat Parlamentului la începutul sesiunii de primăvară din 2014.
Kelemen Hunor a subliniat necesitatea utilizării dialogului politic instituţional cu partea română, ca unică formă de a obţine promovarea acestui proiect.
„Nici proiectul de autonomie culturală, nici cel de autonomie din secuime - în nicio clipă n-am gândit că se pot reprezenta cu alte documente decât cele politice. Nu credem că fără români se poate face. Trebuie să purtăm dialog, să căutăm noi forme de dialog instituţional. Dacă argumentăm corect şi putem arăta interesul comun al maghiarilor şi românilor în secuime, poate veni momentul când pe aceste proiecte se va putea purta un dialog normal, care va elimina vocile antimaghiare - că orice zic maghiarii e împotriva românilor”, a spus Kelemen Hunor, subliniind că această abordare este falsă.
Liderul UDMR a arătat că partidul pe care îl conduce reprezintă interesele comunităţii maghiare, care a însărcinat Uniunea în acest sens, adăugând că trebuie să găsească răspunsuri la „provocările din Ardeal, din secuime”, „care se adresează nu numai cotidianului, ci vor face posibilă proiectarea viitorului”.
El a atras atenţia că „nu există o prăpastie între secuime şi restul” teritoriilor din România locuite de maghiari, adăugând că gândurile maghiarilor sunt identice şi „nu se îndreaptă împotriva românilor”.
„Ei (maghiarii - n.red.) se gândesc serios că pe pământul lor de baştină vor să rămână”, a spus Kelemen Hunor, adăugând: „Dacă ne întărim reciproc, va fi puternică maghiarimea din România”.