Ion Iliescu împlinește 87 de ani

Ion Iliescu, fostul președinte al României, împlinește vineri 87 de ani. Anul acesta, aniversarea este umbrită de anchetarea sa în două dosare - cel al Mineriadei, în care este acuzat de crime împotriva umanității și cel al Revoluției, care, potrivit Parchetului General este aproape de finalizare.

Ion Iliescu s-a născut la 3 martie 1930, în municipiul Oltenița, județul Călărași.

În 1948, ca elev, s-a numărat printre fondatorii Uniunii Asociațiilor Elevilor din România (UAER). În 1956 a fondat Uniunea Asociațiilor Studenților din România (UASR), organizată inițial după modelul uniunilor naționale ale studenților din țările europene, ca organizații profesionale ale studenților.

A făcut studiile universitare la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic București și la Institutul Energetic de la Moscova.

Inginer proiectant la Institutul de Studii și Proiectări Energetice din București (din 1955), iar din 1979 până în 1984, când a fost demis pe motive politice, a condus Consiliul Național al Apelor. Director al Editurii Tehnice din București (1984 - 22 dec. 1989). Ministru pentru problemele tineretului din România (1967 - 1971), după care, timp de șase luni, a fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. A îndeplinit funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș, în anii 1971 - 1974, și pe cea de președinte al Consiliului Județean Iași, între anii 1974 - 1979.

După declanșarea Revoluției Române, în seara zilei de 22 decembrie 1989 a fost chemat în fruntea noului organism de conducere a statului român - Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), organism al puterii provizorii de stat și, în același timp, un comandament ad-hoc având misiunea protejării și consolidării victoriei revoluției. A dat citire la posturile de radio și televiziune naționale Comunicatului către țară, la elaborarea căruia a participat.

La sfârșitul lunii ianuarie 1990 s-a numărat printre fondatorii formațiunii politice - Frontul Salvării Naționale (FSN), din care s-au structurat, apoi, Partidul Democrat și Partidul Democrației Sociale din România. Președintele CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Națională) (9 feb. 1990 - 20 iun. 1990), organism cu autoritate de parlament provizoriu.

A îndeplinit funcția de președinte al României în perioadele: 20 mai 1990 - 29 nov. 1996 și 20 dec. 2000 - 20 dec. 2004.

La 20 mai 1990 a fost ales președintele României, cu 85,07% din voturile valabil exprimate, fiind instalat oficial în funcția de șef al statului la 20 iunie 1990.

În alegerile prezidențiale din 27 septembrie 1992, Ion Iliescu a candidat din partea FDSN (Frontul Democrat al Salvării Naționale) și a obținut mandatul prezidențial după al doilea tur de scrutin (11 octombrie 1992), cu 61,5% din voturi, fiind instalat oficial în funcție, pentru un mandat de patru ani, la 30 octombrie 1992.

La alegerile generale din noiembrie 1996, a candidat din partea PDSR (Partidul Democrației Sociale din România), situându-se, în cel de-al doilea tur de scrutin, în urma candidatului CDR (Convenția Democrată din România), Emil Constantinescu. A candidat, în paralel, pe listele pentru Senat și a devenit liderul grupului parlamentar al PDSR pentru această Cameră.

Câștigând alegerile prezidențiale și în 2000 cu 66,83% din voturi, a depus jurământul de credință în fața Parlamentului la 20 decembrie 2000.

Președinte al PDSR (PSD), ales la Conferința Extraordinară a PDSR din 17 ianuarie 1997, reales la Conferința Națională din 20 - 21 iunie 1997 și la cea din 9 - 10 octombrie 1999. În urma preluării mandatului de președinte al României (20 dec. 2000), a renunțat la funcția de lider al PDSR. Ulterior, a condus PSD până la Congresul din 21 aprilie 2005, când conducerea partidului a fost preluată de Mircea Geoană.

La 10 decembrie 2006 a fost ales cu unanimitate de voturi președinte de onoare al PSD.

Senator PDSR de București (1996 - 2000), dar și în legislatura 2004 - 2008, pe listele Uniunii Naționale PSD+PUR. La alegerile parlamentare din 2008 a luat decizia să nu mai candideze pentru un nou mandat de senator.

Autor a numeroase studii, articole și comunicări apărute de-a lungul timpului în reviste de specialitate, unele dintre ele publicate în volumul 'Probleme globale - Creativitate' (1992, Ed. Tehnică).

Printre volumele publicate de Ion Iliescu menționăm: 'Revoluție și reformă' (două ediții, 1993 și 1994), 'România în Europa și în lume' (1994), 'Revoluția trăită' (două ediții, 1995 și 1998), 'Momente de istorie' (volumul I, 1995, volumele II și III, 1996), 'Dialoguri româno-americane' (1996), 'Viața politică, între violență și dialog' (1998), 'Încotro - societatea românească?' (1999), 'Renașterea speranței' (2001), 'Revoluția Română' (2001), 'Integrare și globalizare, viziunea românească' (2002).

Este membru al Academiei Oamenilor de Știință și Doctor Honoris Causa al câtorva universități din țară și din străinătate.

La 13 octombrie 2010, Ion Iliescu a primit Medalia 'Dr. Alexandru Șafran', din partea Federației Comunităților Evreiești din România.

Este căsătorit din 1951, soția sa Nina Iliescu (Elena Șerbănescu) fiind de profesie inginer, cercetător științific în domeniul coroziunii metalelor.