Impozitarea bacşişului. Este cadoul pe care Guvernul a vrut să-l facă românilor anul trecut. „16%, frumos. Orice fel de venit, legal, corect... Să nu obligăm oamenii să lucreze ilegal”, spunea anul trecut Victor Ponta, fost premier al României.
Regula s-a aplicat două săptămâni. Apoi, guvernul şi-a dat seama că în taximetrie ori livrări la domiciliu bacşişul este greu de fiscalizat.
„E mai grav să perseverezi în greşeală decât să o recunoşti şi să o repari”, a spus apoi Victor Ponta.
Guvernul a mai vrut ca atenţiile date medicilor să fie impozitate şi reglementate.
„Să nu fie condiţionată de către medic sau asistent, să fie după încheierea actului medical, nu la început, că, de fapt, e o condiţionare dacă e la început şi, trei, să fie declarate”, mai spunea fostul premier.
Ideea nu s-a mai transpus în lege după ce societatea civilă a luat atitudine.
Una din cele peste 20 de propuneri de modificare a Codului penal ajunse în Parlament prevedea ca cei acuzaţi de corupţie să nu fie închişi sau să poarte cătuşe. Deputaţii jurişti ar fi vrut să avizeze propunerile într-o singură şedinţă. Proiectele au fost puse la sertar, după ce au intrat în atenţia presei.
„Nu putem lucra pe genunchi 22 de iniţiative legislative cu privire la Codul penal şi Codul de procedură penală. Vrem ca această problemă deosebit de greoaie şi complexă să fie rezolvată cu toată seriozitatea şi cu toată aşezarea lor”, spunea, tot anul trecut, Ciprian Nica, vicepreşedinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor.
Nici în interiorul partidelor consecvenţa nu este o constantă. Legea prin care se acordă pensii speciale parlamentarilor a fost semnată şi de 23 de liberali, care, până la urmă, s-au răzgândit.
„Suntem în curs de retragere a semnăturilor. Principiul contributivităţii trebuie să stea la baza calcului pensiilor şi pentru parlamentari”, era părerea lui Ludovic Orban, prim-vicepreşedinte al PNL.
Iar social-democraţii au admis, prin vocea liderului lor, Liviu Dragnea, că au greşit când au votat, în Senat, legea care interzice publicitatea la medicamente.
„Această spaimă că opoziţia, oricare ar fi ea în momentul respectiv, ar putea să ia o idee mai mult sau mai puţin populistă şi să obţină avantaje electorale îi face să se grăbească. Se răzgândesc pentru că mulţi oameni mai înţelepţi le spun că ideile care li s-au părut la un moment dat mai mult sau mai puţin deştepte nu reuşesc să încânte pe toată lumea”, spune Andrei Ţăranu, analist politic.