Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, a declarat, într-o postare video pe pagina sa de Facebook, că ziua de 4 iunie, când s-a semnat Tratatul de la Trianon, în 1920, reprezintă o zi a solidarităţii naţionale maghiare, relatează Agerpres.
„La 100 de ani de la Trianon, consider ziua de 4 iunie ca pe o zi a solidarităţii naţionale maghiare. Gândesc acest lucru ca membru al naţiunii maghiare, ca maghiar din Transilvania, care este solidar cu toţi maghiarii şi cu toate comunităţile maghiare din Bazinul Carpatic.
Ca cineva care nu doreşte să considere celelalte naţiuni drept inamici, ci potenţiali parteneri de colaborare, alături de care poate vom reuşi să construim această lume, în aşa fel încât să proiectăm un viitor comun, în spiritul respectului reciproc”, a spus Kelemen Hunor în mesajul său.
El mai spune că a fi maghiar în România înseamnă şi provocare, şi responsabilitate.
„Pentru noi, să fii maghiar pe aceste meleaguri înseamnă, în acelaşi timp, provocare şi responsabilitate. Este o provocare deoarece trebuie să dovedeşti că, deşi lingvistic, cultural, sufleteşte, eşti parte a unei alte naţiuni - naţiunea maghiară -, dar ca cetăţean român născut aici construieşti - prin acţiunea, munca şi impozitele tale - ţara în care trăieşti, care este pământul tău natal şi al strămoşilor tăi.
Trebuie să demonstrezi zi de zi că acum această stare de fapt este normală pentru tine. Că nu eşti duşman, dar consideri contextul actual ca fiind dată. Trebuie să explici permanent faptul că solidaritatea naţională, responsabilitatea nu sunt îndreptate împotriva nimănui. Este, totodată, şi o responsabilitate, pentru că această problemă trebuie clarificată. Deşi eşti considerat un pericol, deşi, în realitate, nu este deloc aşa. Vrei doar să fii cetăţean cu drepturi egale. Pentru că ai dreptul la propriile tradiţii şi obiceiuri, la folosirea limbii materne, la şcolile, instituţiile şi simbolurile naţiunii de care aparţii”, a afirmat preşedintele UDMR.
Potrivit lui Hunor Kelemen, generaţia sa gândeşte la fel ca generaţiile bunicilor şi străbunicilor săi.
„Sunt maghiar. (...) În urmă cu 100 de ani, graniţele ţării au fost modificate împotriva voinţei bunicilor şi străbunicilor mei. Ei n-au cerut-o, nici n-au fost întrebaţi, dar au primit, în schimb, o ţară întreagă, România. Dar, în acelaşi timp, şi-au pierdut patria. Au continuat să trăiască ca maghiari. (...) De multe ori au fost nevoiţi să ia totul de la capăt (...) dar chiar şi în momentele în care au trecut prin cele mai grele încercări şi-au păstrat identitatea pe pământul natal, în Transilvania, în Ţinutul Secuiesc. Astăzi, cei din generaţia mea trăiesc şi gândesc la fel. Întotdeauna ne-am considerat parte a naţiunii maghiare”, a mai spus Hunor Kelemen.
