Grațiere mascată? Pe motiv de ventilație și temperatură, deținuții vor beneficia de reducerea pedepsei cu 20%

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege privind compensarea în cazul executării pedepsei într-un spațiu necorespunzător. Față de forma inițială a proiectului, aleșii au dublat reducerea - de la 3 zile la 6 zile - și au extins foarte mult lista criteriilor după care se va considera că spațiul de detenție este necorespunzător. Implicit, după modificările aduse în Parlament, numărul celor care vor beneficia de reducerea pedepselor cu 20% va fi și el mult mai mare. Fără a se mai ține cont, ca la proiectul grațierii, de infracțiunile comise.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților cu 175 de voturi „pentru” (PSD, UDMR, ALDE și minorități, plus un vot de la PNL, al lui Ioan Cupșa), 85 de voturi „împotrivă” (PNL, USR și trei voturi de la minorități) și 20 de abțineri ( două de la PNL, două de la PSD, câteva una de la UDMR, ALDE și minorități și 13 de la PMP).

Proiectul de lege a fost inițiat de Guvernul Grindeanu și a fost adoptat de Senat pe 13 martie, cele mai multe modificări de substanță fiind operate însă la Camera Deputaților.

Dacă aleșii nu sesizează Curtea Constituțională, proiectul pleacă la Președinție. Șeful statului poate sesiza Curtea Constituțională, poate cere reexaminarea proiectului sau îl poate promulga.

Dublarea reducerii și extinderea criteriilor

În forma venită de la Guvern, se propunea acordarea unei reduceri de 3 zile la fiecare 30 de zile executate în spațiul necorespunzător, prin spațiu necorespunzător înțelegându-se „cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 3 metri pătrați/deținut”. La Senat, aleșii au ridicat pragul la 4 metri pătrați/deținut, dar au menținut reducerea de 3 zile.

Când proiectul a ajuns la Comisia juridică a Camerei Deputaților, prin votul reprezentanților PSD, ALDE și UDMR, s-a dublat reducerea și s-a regândit noțiunea de spațiu necorespunzător în așa manieră încât pare aproape imposibil ca vreun centru de detenție din România să întrunească toate criteriile.

Într-un prim pas, aleșii puterii au stabilit că se poate vorbi despre condiții necorespunzătoare în cazul cazării „în oricare centru de detenție din România care a avut lipsuri la condițiile impuse de standardele europene”. Apoi, la al doilea pas, sunt detaliate condițiile în lipsa cărora se poate vorbi de spațiu necorespunzător:

a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză;

b) lipsa accesului la activități în aer liber;

c) lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;

d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;

e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă;

f) existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție.

Două mențiuni se impun aici. Prima este că nu sunt cumulative condițiile de mai sus. A doua că reducerea de 6 zile la fiecare 30 de zile se aplică și centrelor de reținere și arestare preventivă.

Compensarea pentru detenția în condiții necorespunzătoare se va calcula pentru pedepsele executate din 24 iulie 2012 în prezent.

Pentru a realiza o evidență a spațiilor necorespunzătoare, ar urma să se înființeze o Comisie de evaluare a condițiilor de detenție la nivelul fiecărei unități penitenciare. În 10 zile de la intrarea în vigoare a legii, ar trebui realizat inventarul spațiilor, iar în 55 de zile de la intrarea legii în vigoare ar trebui să fie gata analiza privind spațiile necorespunzătoare de detenție.

Ca să ne dăm seama cam ce muncă ar trebui să facă membrii comisiilor menționate, să ne uităm doar la precizările legate de aprecierea „temperaturii adecvate”: „pentru perioada 24 iulie 2012 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, Comisia va efectua analiza în raport de programul de furnizare a agentului termic, corespunzător anotimpului rece. Pentru perioada de după intrarea în vigoare a legii, asigurarea temperaturii adecvate se va determina prin măsurători zilnice la nivelul clădirilor”.

Recompense mai mari pentru cei care muncesc

Alte modificări, propuse de doi deputați UDMR și aprobate de Comisia juridică și, apoi, de plenul Camerei, se referă la recompensarea deținuților care muncesc în sensul ca acestora să li se considere executate mai multe zile.

Concret, celor care prestează o muncă remunerată li vor considera 4 zile executate la 3 zile muncite. Cu alte cuvinte, la 30 de zile muncite, deținuților li se vor considera executate 40 de zile, cu 2,5 zile mai mult decât este în prezent.

Diferența crește în cazul muncii neremunerate: la 30 de zile muncite, deținuților li se vor considera 45 de zile executate, față de 40 de zile, cât este în prezent.

Mai departe, în cazul muncii prestate noaptea, la 30 de nopți de muncă, se vor considera executate 60 de zile, față de 45 de zile, cât este în prezent.

Criticile sindicaliștilor din sistem

În noiembrie 2016, când a început să se vorbească prima dată despre acordarea unor compensări pentru detenția în spațiile necorespunzătoare, la inițiativa ministrului Justiției de atunci, Raluca Prună, Sindicatul „Omnia” din Administrația Națională a Penitenciarelor critica dur ideea.

„Orice act normativ care se referă la punerea masivă în libertate înainte de termen este un act de graţiere mascată. Astfel de acte au efecte negative. Într-un an, după aşa-zisa degajare a penitenciarelor, deţinuţii se vor întoarce acolo. Aşa este. Experienţa ne învaţă că plusul pentru penitenciare nu se va resimţi. În următorii ani, criminalitatea creşte şi în anii următori ajung mai mulţi deţinuţi în penitenciare. Dacă Guvernul vrea să-şi asume o amnistie sau graţiere colectivă, Guvernul trebuie să motiveze corespunzător şi să o facă, nu să vină cu astfel de proiecte”, declara președintele Sindicatului, Sorin Dumitrașcu.