Generalul Silviu Predoiu, fost şef al Serviciului de Informaţii Externe, unde a activat ca prim-adjunct al directorului, dar şi ca director interimar, a vorbit, într-un interviu acordat pentru „Adevărul“, despre relaţia dintre serviciile de informaţii şi politicieni, despre modul cum fructifică primii oameni în stat informaţiile primite şi care sunt principalele riscuri la adresa securităţii României.
Reporter: Domnule general, trăim o perioadă nesigură, cu multe schimbări în plan internaţional. Se schimbă polii de putere, se reaşează sferele de influenţă. Care sunt cele mai mari riscuri la adresa securităţii României?
Silviu Predoiu: Discuţiile de acest gen se pot ţine în 2 ipostaze. În primul rând, în incinte securizate, cu persoane avizate, având pe masă materiale, probe şi argumente. Sau se pot ţine la pahar, la cârciumă, unde poţi spune orice. Variantele între cele două sunt doar compromisuri de natură a confuza. Riscul înseamnă ameninţare plus vulnerabilitate. Mie mi se pare că noi avem, în acest moment, mai multe vulnerabilităţi decât ameninţări. Într-un mod ciudat, noi ne generăm singuri vulnerabilităţile. Referitor la ameninţări, există un nivel de subiectivitate.
Când vorbim despre ameninţare, noi gândim printr-o serie de factori specifici României. O ameninţare majoră rămân terorismul, mai ales prin impactul emoţional asupra populaţiei. Trebuie să recunoaştem că, în ceea ce priveşte terorismul, serviciile din România şi-au făcut treaba. Şi nu e o întâmplare. Dar riscurile sunt în creştere, pe măsură ce se conştientizează de către vectori ai grupărilor teroriste contribuţia României la acţiunile Alianţei Nord Atlantice, fiind popularizată prezenţa de trupe, contribuţia informativă. Serviciile româneşti sunt al doilea contributor din punct de vedere cantitativ şi calitativ la informarea NATO. Asta atrage după sine un semnal de alertă.
Reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale, însă, şi situaţia de risc din regiune. Ne aflăm în proximitatea unor conflicte reci care pot oricând să se încălzească. Ne aflăm aproape de un teatru de război. Nu e atât de mare distanţa de aici până în Donbass. Există factori de ameninţare generaţi de resurgenţa naţionalismului şi extremismului. Când noi calculăm ameninţările, nu plecăm ca la cumpărături, cu o listă. Noi plecăm de la materiale programatice. În speţă, ameninţările trebuie să se manifeste faţă de interesele României. Ele se regăsesc în Strategia Naţională de Apărare. În acest document există un capitol intitulat „Interese naţionale de securitate”.
Iar un interes naţional menţionat acolo este consolidarea UE. La obiective se menţionează şi cum contribuim la întărirea UE: prin participarea cu propuneri şi iniţiative consolidate, de natură a promova Uniunea Europeană. Dacă luăm în calcul ultimele afirmaţii despre UE ale unor consilieri din arcul guvernamental, ale unor funcţionari de partid, asta ar trebui să mă ducă pe mine cu gândul că ei lucrează împotriva interesului naţional?
Citiţi aici interviul integral