„Lucrurile arată bine”, spune Florin Cîțu, întrebat când se va simți în nivelul de trai al românilor creșterea economică. După un an de stabilizare a economiei, „am început să arătăm din măsurile pe care vrem să le luăm în perioada următoare”, declară premierul interimar.
Întrebat, sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, ce măsuri ar putea lua Guvernul și dacă se gândește la o creștere a salariilor, în contextul în care, în ciuda creșterii economice anunțate, această creștere nu se vede în nivelul de trai al românilor, Cîțu a răspuns că acesta a fost anul în care „am spus că stabilizăm economia”.
„Deja am început să arătăm din măsurile pe care vrem să le luăm în perioada următoare: salariul minim este de deja o decizie să crească cu 11% pentru anul viitor, am venit cu acele măsuri de amânare a plății facturilor și vom mai avea câteva măsuri prin care să reducem povara asupra cetățenilor. Vom discuta despre salarii, pensii și alocații la construcția bugetului, dar lucrurile arată bine”, a fost răspunsul premierului interimar, citat de Mediafax.
Întrebat mai departe despre procentul cu care vor crește pensiile din 1 ianuarie 2022, Cîțu a răspuns: „nu s-a stabilit încă procentul, dar eu spun, având în vedere rezultatele economice pe care le avem până acum, că vom discuta și s-ar putea să fie o dinamică diferită de ceea ce am avut până aveam preconizat”.
În ce privește pensiile speciale ale primarilor, premierul afirmă: „aici aș vrea să fim foarte pragmatici. În fosta coaliție aveam un grup de lucru care trebuia să găsească soluții exact pentru sistemul de pensii. Există o reformă a sistemului de pensii, acolo vom lua măsuri pentru toate tipurile de pensii”.
Perspectiva solidă de creștere economică bazată pe sectorul privat dinamic, folosirea fondurilor din „Next Generation EU” și includerea reformelor în PNRR au stat la baza reconfirmării ratingului României de către Standard&Poor's și Moody’s, spune Florin Cîțu.
Câștigarea încrederii investitorilor străini „arată că suntem foarte aproape de momentul în care toți românii vor simți și beneficiile creșterii economice. Această perspectivă mai înseamnă dobânzi mai mici, împrumuturi mai ieftine, înseamnă că agențiile de rating nu se așteaptă la derapaj al inflației în perioada următoare sau la alte probleme sau la alte crize”, a mai spus Cîțu.
Cîţu: Șanse mici să vedem un derapaj din cauza crizei politice
Premierul interimar, Florin Cîţu, a afirmat, sâmbătă, că există "foarte mici şanse" ca ratingul de ţară să fie schimbat din cauza actualei crize politice, ci doar "dacă România ar intra pe mâna populiştilor am avea o problemă".
"Eu înţeleg îngrijorarea agenţiilor de rating, am discutat despre acest lucru. Foarte mici şanse să vedem un derapaj datorită acestei crize politice, pentru că bugetele sunt făcute, cheltuielile sunt făcute, sunt deja în buget, nu ar exista. Doar un guvern nou şi dacă cumva România ar intra pe mâna populiştilor, a demagogilor, care 30 de ani au promis reforme şi nu au făcut, atunci am avea o problemă, pentru că ar putea să schimbe politicile pe care le-am adoptat. Deci, în acest moment, nu există acest risc", a afirmat Florin Cîţu.
El a adăugat că "depinde ce guvern vom avea".
"Această guvernare în jurul Partidului Naţional Liberal a arătat că poate să stabilizeze economia într-o perioadă de criză, să aibă încasări mai bune. Riscul este dacă apare o guvernare populistă, care doar pe baza unor promisiuni va începe să cheltuiască, fără să aibă nicio bază", a subliniat premierul interimar.
Standard & Poor's şi Moody's au reconfirmat ratingul României. Perspectiva este stabilă
Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat vineri ratingul suveran al României la „BBB-/A-3” cu perspectivă stabilă, chiar dacă demiterea Guvernului Florin Cîţu a lăsat România fără un guvern în mijlocul creşterii infecţiilor cu COVID-19 şi al unei necesare consolidări fiscale, informează un comunicat de presă al S&P.
„În pofida unei incertitudini politice crescute, după recenta cădere a guvernului, ne aşteptăm ca ancorele politice incluse în recent aprobatul Mecanism de Relansare şi Rezilienţă, precum şi procedura de deficit excesiv în derulare, să impună suficientă disciplină fiscală pentru a depăşi negocierile partizane şi a produce o consolidare bugetară în următorii doi ani”, susţin analiştii de la S&P.
Agenţia de evaluare îşi menţine punctul de vedere potrivit căruia traiectoria de consolidare a României va asigura că datoria guvernamentală şi cea externă vor rămâne moderate până în 2024. „Ne aşteptăm ca eforturile fiscale ale guvernului să fie facilitate de revenirea economiei în condiţiile în care se pare că activitatea economică rămâne neafectată de perioadele de instabilitate politică”, se arată în comunicatul de la S&P, citat de Agerpres.
Potrivit agenţiei de evaluare, economia României a înregistrat o revenire puternică în 2021 astfel că analiştii de la S&P se aşteaptă în acest an la o creştere a PIB de 7% urmată de o evoluţie stabilă în 2022-2023 odată cu revenirea consumului privat şi majorarea investiţiilor, în special în zona publică. Acesta din urmă vor fi stimulat de agenda de investiţii a guvernului, care la rândul său este sprijinită de fondurile UE alocate pentru România.
Cu toate acestea, revenirea economiei se confruntă însă cu obstacole, având în vedere că cel de al patrulea val al pandemiei a lovit România foarte puternic, subliniază S&P. „Previziunile noastre economice rămân sensibile faţă de situaţia încă incertă privind pandemia şi noile întârzieri în campania de vaccinare având în vedere gradul ridicat de ezitare cu privire la vaccin. Gradul slab de absorbţie a fondurilor UE constituie de asemenea un risc”, se arată în comunicatul de la S&P.
Potrivit S&P, perspectiva stabilă asociată ratingului României reflectă aşteptările agenţiei de evaluare că balanţa fiscală a României se va îmbunătăţi în următorii doi ani. „Prognozăm că ancorele politice din Mecanismul de Relansare şi Rezilienţă precum şi procedura de deficit excesiv în derulare vor cere reforme, şi ne aşteptăm ca aceste instrumente să impună disciplină fiscală într-un mediu politic complex şi impredictibil”, susţine S&P.
Agenţia de evaluare avertizează că ar putea retrograda România dacă eforturile sale de echilibrare a bugetului vor deraia din cauza blocajului politic, care ar pune în pericol consolidarea finanţelor şi ar creşte deficitele externe ale României sau dacă finanţarea deficitelor duble ale României se va face prin fluxuri externe care să majoreze datoria, ceea ce ar semnala o incapacitate de a absorbi fonduri UE şi a restabili fluxurile de investiţi străine directe.
În sens invers, ratingul României ar putea fi îmbunătăţit dacă avansul economiei va deveni unul bazat sustenabil pe investiţii, întărirea capacităţii productive şi îmbunătăţirea nivelului avuţiei. În acest scenariu, ar fi adoptate şi reforme care să stimuleze un cadru fiscal mai solid care limitează posibilele inversări de politici. Pe lângă faptul că ar face cadrul fiscal nai predictibil aceste reforme ar revitaliza şi interesul investitorilor străini în economia reală a României, care ar deveni mai puţin sensibilă la evoluţiile externe, apreciază S&P.
Perspectivele solide de creştere a economiei româneşti care se bazează pe sectorul privat dinamic şi utilizarea fondurilor UE "Next Generation", precum şi procedura de deficit excesiv care acţionează ca o ancoră politică cheie a strategiei fiscale sunt factorii cheie pentru schimbarea la stabilă a perspectivei de rating a României, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară Moody's Investors Service.
Agenţia a confirmat vineri seara la "Baa3" ratingul pe termen lung al României şi a îmbunătăţit de la negativă la stabilă perspectiva atribuită ratingului.
Confirmarea ratingului României la "Baa3" echilibrează potenţialul solid de creştere a ţării şi aşteptările unei îmbunătăţiri graduale a indicatorilor fiscali în condiţiile unui deficit de cont curent ridicat (5% din PIB în 2020) şi ale inconsistenţei politice, rezultând din coaliţiile de guvernare instabile, precizează agenţia.
Ratingul este sprijinit de aşteptările Moody's că potenţialul de creştere post-pandemie al României va rămâne sprijinit de un sector privat dinamic, inclusiv prin prezenţa companiilor străine care sunt în ţară de mult timp şi care se concentrează pe activităţi cu valoarea adăugată medie spre ridicată în sectorul producţiei. Confirmarea ratingului României la "Baa3" reflectă de asemenea soliditatea guvernanţei şi instituţiile moderate ale ţării.
După un declin sever dar de scurtă durată concentrat în trimestrul doi din 2020, în contextul pandemiei, PIB-ul României a accelerat în semestrul doi din 2020, ceea ce a dus la o contractare limitată în ritm anual, de 3,9% în 2020, una dintre cele mai temperate din UE şi mai redusă comparativ cu media ţărilor cu rating "Baa3". Luând în considerare primul semestru solid din 2021, cu PIB-ul României depăşind deja cu 4% nivelul de dinaintea crizei, Moody's se aşteaptă anul acesta la o creştere a economiei de 7%. Pentru 2022, 2023 şi 2024, Moody's estimează rate de creştere de 4,6%, 4,1% şi, respectiv, 3,6%.
În scenariul de bază al Moody's, unul din factorii care sprijină creşterea este consumul intern robust. Consumul privat va beneficia de pe urma redresării pieţei muncii, deoarece salariile accelerează, iar activitatea se normalizează. Investiţiile ar urma de asemenea să susţină activitatea economică, cu o activitate publică şi privată mai solidă în contextul programului UE "Next Generation" şi a necesităţii ca firmele să-şi extindă capacitatea de producţie. În contrast, exporturile nete ar trebui să continue să contribuie negativ la creştere, deoarece conţinutul structural ridicat al importurilor va depăşi creşterea exporturilor.
Riscurile la adresa perspectivei macroeconomice prezintă tendinţe negative: rata de vaccinare din România încă relativ scăzută ar putea afecta activitatea economică în cazul în care sunt introduse noi restricţii de către autorităţi pentru a stopa rapida extindere a pandemiei în octombrie 2021, precizează agenţia.
Estimat la aproximativ 3-4% de către Comisia Europeană şi FMI, potenţialul de creştere al României este unul dintre cele mai ridicate din UE. Deja solide, perspectivele de creştere vor beneficia în plus de programul UE "Next Generation".
Al doilea factor cheie îl reprezintă aşteptările Moody's privind o strategie coerentă şi susţinută de consolidare fiscală a Guvernului României în următorii trei ani. În iunie 2021, Consiliul European a recomandat ca România să corecteze deficitul său excesiv la sub 3% din PIB până în 2024. Conform procedurii de deficit excesiv, o ţară care beneficiază de fonduri europene structurale şi de investiţii s-ar putea confrunta cu o suspendare temporară a finanţării în cazul în care nu ia măsuri. Existenţa Facilităţii de redresare şi rezilienţă oferă stimulente pentru implementarea unor politici fiscale, susţine Moody's.
Pentru a realiza consolidarea fiscală cerută de autorităţile europene, România este aşteptată să pregătească, să adopte şi să implementeze reforme în domeniul pensiilor şi al administraţiei publice. În particular, Guvernul României s-a angajat în PNNR să efectueze o reformă cuprinzătoare a pensiilor, care să fie finalizată până în martie 2023.
Venind după o orientare fiscală clar prociclică în perioada 2016-2019, care a dus la o deteriorare semnificativă a deficitului structural al României, pandemia a amplificat şi mai mult dezechilibrele bugetare ale ţării în 2020, deficitul ajungând la 9,2% din PIB. Ca rezultat, nivelul datoriei ca procent din PIB a crescut de la 35,3% în 2019 la 47,3% în 2020. Anul acesta, deficitul a fost pus pe un tren descrescător, Moody's estimând un deficit de 8,2% din PIB.
De asemenea, Moody's se aşteaptă la un deficit de 6,8% din PIB în 2022, 5,6% din PIB în 2023 şi 4,5% din PIB în 2024, în timp ce nivelul datoriei ca procent din PIB va continua să crească în 2022 şi 2023, atingând vârful în 2024 de 56,6%, înainte de a începe să scadă în 2025.
Agenţia apreciază că vor rezulta presiuni pozitive dacă bilanţul guvernului României se întăreşte mai rapid decât anticipează în prezent Moody's, punând tendinţa nivelului datoriei pe o traiectoriei de scădere susţinută. O astfel de îmbunătăţire ar apărea cel mai probabil în contextul unei implementări eficiente a planului UE de redresare şi rezilienţă, însoţită de o întărire a instituţiilor şi o reechilibrare a economiei, precum şi reducerea deficitului de cont curent al ţării.
Eşecul realizării unei reduceri susţinute a dezechilibrelor fiscale ale României, din cauza absenţei unui răspuns politic determinat legat de reformele din domeniul pensiilor şi administraţiei publice va exercita presiuni negative asupra ratingului. O înrăutăţire a deficitului de cont curent va fi de asemenea negativă pentru credit, în special dacă este însoţită de a reducere a surselor stabile de finanţare, avertizează Moody's.
Editor : A.C.
