Emil Hurezeanu a vorbit, la Digi24, despre consultările dintre preşedintele Klaus Iohannis şi partidele politice. „Era, poate, nevoie de o reluare a cadenţei în dialogul dintre preşedinte şi politicieni, cu atât mai mult cu cât domnul Iohannis este, probabil, primul preşedinte în noua democraţie postcomunistă care a ajuns la putere fără intermediari, fără relee, care – de obicei – însoţesc un viitor preşedinte în viaţa politică naţională, la nivelul de vârf, în leadership-ul partidelor şi intermediază acţiunile preşedintelui chiar în absenţa intervenţiilor personale ale acestuia”, a spus Emil Hurezeanu.
Analistul a arătat că ceilalţi foşti preşedinţi de după 1989 au avut alături, pe durata mandatelor lor, mai mult sprijin din partea unor echipe care au intermediat mesajul prezidenţial. „S-a întâmplat cu domnul Iliescu, care avea chiar prea multe structuri - şi vechi, şi noi - alături. S-a întâmplat şi cu domnul Constantinescu, care, în 1992, fusese candidat, rector de universitate, preşedinte de Convenţie, un şef al opoziţiei, deci a venit însoţit cu o echipă de traducători, de oameni care alcătuiau un suport de intermediere a mesajelor prezidenţiale. Bineînţeles că s-a întâmplat şi cu domnul Băsescu, care a avut o carieră politică de vârf şi de primar până în ultimul moment”, a spus Emil Hurezeanu.
„Domnul Iohannis e oarecum singur. Sigur că, în jurul lui, în timpul alegerilor, la alegerile din 16 noiembrie 2014, a fost puternic susţinut de un mare număr de alegători. Bănuiesc că cea mai mare parte a acestor alegători, nu doar prin reţelele de socializare, sunt alături de el. Dar nu alegătorii sunt intermediarii, cei care deţin discursul operativ, care pregătesc terenul pentru intervenţiile preşedintelui şi pun în aplicare deciziile preşedintelui. Din acest punct de vedere, impresia mea este că domnul Iohannis e într-o situaţie ingrată şi că, până la structurarea unor echipe de intermediere a mesajului prezidenţial, trebuie să apară des, trebuie să renunţe – eventual – la mesajele de pe Facebook şi să fie, aşa cum s-a întâmplat în această seară, prezent el însuşi în discuţiile aplicate cu partidele, în discuţiile directe cu electoratul, nu neapărat prin reţelele moderne de socializare, ci şi prin cele clasice de adresare către electorat”, a afirmat analistul.
„(Klaus Iohannis, n.r.) e, mai degrabă, cel mai singur preşedinte în această funcţie foarte importantă în România, din ultimii 25 de ani. Şi, în mod paradoxal, s-a bazat pe sprijinul celui mai mare număr de alegători. Cei mai mulţi alegători din ultimii 25 de ani au fost cei ai domnului Iohannis. Această situaţie oarecum paradoxală trebuie calibrată”, a opinat Emil Hurezeanu.