Opiniile diferite în coaliție pe tema bugetului sunt normale, pentru că este vorba despre modul în care sunt percepute nevoile societății, dar atacurile PSD se fundamentează pe ură, a declarat la Digi24 Dumitru Borțun, specialist în comunicare publică. "E un fel de ură între specii care se întâlnesc în același areal ecologic și își ridică părul unul contra altuia, li se dilată pupilele, sunt specii diferite", a spus Borțun.
"Este normal să existe dezbateri și opinii diferite, pentru că asistăm la o coaliție, dacă ar fi un bloc unitar la putere, ar fi dezbatere cu partidele din opoziție. Acum, e în interiorul coaliției, iar asta e normal.
Orice buget ar presupune o ierarhie de valori, aici avem concepții diferite despre nevoile societății românești. Unii dau prioritate educației, alții - sănătății, alții - infrastructurii și, în funcție de interese ca poziționare socială sau în funcție de viziunea lor despre buna societate.
Faptul că se ceartă, cum zicem noi, e normal.
Problema e că trebuie să înțelegem că politica nu e doar o artă a negocierii cum se spune, ci o știință a priorităților", a explicat specialistul în comunicare.
Dumitru Borțun a spus că, din punctul său de vedere, ca stabilire a priorităților, cel mai bine o face premierul, care are dreptate când spune că mulți nu știu să citească un buget.
"Sunt unii care, pur și simplu, nu știu, dar cred că știu, eroarea care se crede adevăr, și alții o fac din ură.
Urmăriți reacțiile unor lideri PSD vizavi de cei care vin din PLUS, PNL sau USR. Sunt încărcate de ură, îi urăsc pentru că sunt altfel decât ei, e un fel de ură între specii care se întâlnesc în același areal ecologic și își ridică părul unul contra altuia, li se dilată pupilele, sunt specii diferite, oameni politic diferiți care s-au dus în politică cu scopuri diferite. De asta se urăsc și e foarte mult venin în această discuție", a explicat el.
Dumitru Borțun, despre sporuri: Mult prea mulți egoiști pe metru pătrat la mia de locuitori
Din punct de vedere al discuțiilor privind sporurile, Borțun a arătat că sunt două variante posibile - să fie desființate de tot, ceea ce ar însemna o nedreptate pentru unii sau să mergi pe capacitatea societății de a le diferenția în funcție de situația reală, iar asta să se facă corect.
"Mă îndoiesc. Înainte de Revoluție, Ceaușescu a încercat să impună noul mecanism economico-financiar, și-a dat seama că nu se mai poate merge fără să faci diferențe în funcție de calitatea producției și a muncii. Nu s-a putut. În întreprinderi au apărut situații în care să transmiteau alte rezultate decât cele reale.
Cei doi parametri - cantitatea și calitatea muncii - niciodată în 40 de ani de comunism nu s-a aplicat acest principiu, pentru că avem înrădăcinată în paradigma culturală nevoia de foloase necuvenite, să câștigăm mai mult decât merităm și egoism - mult prea mulți egoiști pe metru pătrat la mia de locuitori. În acest caz nu e o măsură politică realistă să spui - <reglați sporurile să fie corecte, că așa e moral?", a explicat Borțun.
În condițiile anului de austeritate, s-ar putea renunța măcar o perioadă la sporuri pentru a avea bani la buget pentru spitale și școli, a conchis specialistul în comunicare.
Editor : Georgiana Marina