Puterea respinge acuzațiile potrivit cărora prin ordonanțele militare date în cadrul stării de urgență, unele drepturi și libertăți cetățenești sunt încălcate abuziv, așa cum au acuzat unii politicieni ai opoziției, joi, la dezbaterile parlamentare prin care s-a aprobat decretul prezidențial de prelungire a stării de urgență.
Pe de altă parte, Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională mai multe prevederi din OUG 1/1999, care reglementează instituirea stării de urgență.
Autoritățile reamintesc că au notificat Consiliul Europei despre decretul cu privire la starea de urgență și că au explicat forului european de ce au fost luate anumite măsuri, subliniindu-se caracterul lor excepțional și limitat.
În plus, se arată într-o precizare de presă a Grupului pentru Comunicare Strategică, „pentru adoptarea unor astfel de măsuri nu este necesară obținerea vreunei aprobări de la Secretarul General al Consiliului Europei, statele părți la Convenție având deplina suveranitate de a adopta măsurile pe care le apreciază de cuviință în astfel de situații excepționale (cu limitările stabilite prin Convenție). Singura obligație ce incumbă autorităților statelor părți este de a informa pe deplin Secretarul General al Consiliului Europei despre măsurile de această natură adoptate, conform art. 15 alin. 3”.
Redam în continuare integral precizările Grupului de Comunicare Strategică:
„Ca urmare a declarațiilor unor membri ai Parlamentului României cu privire la presupusa suspendare discreționară a drepturilor și libertăților cetățenești în contextul instituirii stării de urgență, Grupul de Comunicare Strategică subliniază că în cadrul procedurii de notificare a Secretarului General al Consiliului Europei cu privire la măsurile adoptate prin Decretul nr. 195 din 16 martie 2020, România a transmis textul Decretului menționat, precum și traducerea sa în limba engleză.
Prin punerea la dispoziția Consiliului Europei a întregului text al Decretului au fost furnizate informațiile necesare privind drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se limitează în scopul exclusiv al gestionării crizei generate de răspândirea virusului SARS-CoV-2, drepturi explicit menționate în cuprinsul art. 2 al Decretului Prezidențial. Totodată, în notificare a fost subliniat caracterul excepțional al măsurilor luate, care privesc limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 și durata pentru care a fost decretată starea de urgență.
De asemenea, Grupul de Comunicare Strategică reiterează faptul că prin notificarea efectuată la nivelul Consiliului Europei, România respectă o procedură care decurge din statutul său de Parte Contractantă la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, potrivit art. 15 din Convenție, în caz de ”(...) pericol public ce amenință viața națiunii, orice Înaltă Parte Contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligaţiile prevăzute de prezenta Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie în contradicţie cu alte obligaţii care decurg din dreptul internaţional”.
Pe cale de consecință, pentru adoptarea unor astfel de măsuri nu este necesară obținerea vreunei aprobări de la Secretarul General al Consiliului Europei, statele părți la Convenție având deplina suveranitate de a adopta măsurile pe care le apreciază de cuviință în astfel de situații excepționale (cu limitările stabilite prin Convenție).
Singura obligație ce incumbă autorităților statelor părți este de a informa pe deplin Secretarul General al Consiliului Europei despre măsurile de această natură adoptate, conform art. 15 alin. 3.
Totodată, Grupul de Comunicare Strategică subliniază că organismul jurisdicțional stabilit în baza Convenției, respectiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului, își menține competența de a se pronunța în orice situație dată cu privire la măsurile adoptate de România în acest context.
În contextul în care informarea corectă a cetățenilor reprezintă o componentă esențială a demersurilor de gestionare a efectelor pandemiei de COVID-19, discursul public trebuie să evite dezinformarea și să comporte, mai mult decât oricând, responsabilitate și asumare. Lupta cu această pandemie nu trebuie politizată, iar afirmații care pot induce confuzie sau promova informații false sunt cu atât mai condamnabile când sunt transmise prin voce instituțională.
Prin urmare, atragem atenția asupra faptului că nu s-a pus în discuție obținerea vreunei „derogări”, „exceptări” sau „activării” vreunei clauze aparte de la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, așa cum în mod fals s-a afirmat în dezbaterile parlamentare, ci a fost un act firesc de informare oficială din partea statului român cu privire la măsurile excepționale instituite în România ca urmare a decretării stării de urgență impusă de necesitatea gestionarii răspândirii si efectelor pandemiei COVID-19 pe teritoriul României”.
Editare web: Luana Păvălucă
