Prin urmare, liderii USL au încercat să găsească o formulă prin care să fie siguri că nu vor da greş cu revizuirea Constituţiei: scăderea cvorumului de la 50 la 30%. Planurile le-au fost însă date peste cap de Curtea Constituţională care a interzis modificarea legii referendumului până anul viitor.
Cvorumul de prezenţă la referendum este extrem de important dacă luăm în calcul faptul că trei dintre cele şase consultări populare de după 1989 n-au reuşit să scoată din casă numărul minim de români pentru a fi validate.
Astfel, referendumurile pentru demiterea preşedintelui din 2007 şi 2012 au reuşit să scoată din casă doar 44, respectiv 46 la sută din populaţia cu drept de vot. Aceeaşi soartă a avut-o şi referendumul pentru vot uninominal organizat în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare din 2007. Prezenţa la urne a fost sub 30 la sută.
În schimb, au fost validate referendumurile constituţionale şi cel pentru Parlament unicameral. Cel din urmă a fost organizat în acelaşi timp cu primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009 şi a fost validat la limită, cu o prezenţă de 50.16%.
Constituţia din 1991 a fost aprobată de 67 la sută din cetăţenii, în timp ce revizuirea legii fundamentale din 2003 a primit acordul a 55.7% din populaţie.
Decizia Curţii Constituţionale de a reduce la 30 la sută pragul la referendum, însă numai din 2014 i-a pus în dificultate pe liderii USL. Variantele discutate de către aceştia - amânarea referendumului constituţional pentru 2014 sau organizarea unui referendum în mai multe zile.