Comisia Iordache a aprobat înființarea Secției care să-i ancheteze pe magistrați

Cu 12 voturi „pentru” și 5 voturi „împotrivă”, majoritatea PSD-ALDE-UDMR din Comisia specială condusă de Florin Iordache a aprobat modificarea Legii nr. 304/2004 în sensul înființării unei secții speciale care să-i investigheze pe magistrați, dar și toate cazurile în care ar fi implicați. O altă modificare adusă joi Legii privind privind organizarea judiciară stabilește că Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism va trebui să elaboreze, anual, un raport de activitate pe care să-l prezinte și ministrului Justiției, nu doar Consiliului Superior al Magistraturii.

ACTUALIZARE 17.35. Comisia a aprobat ca procurorii care vor activa în noua secție să fie numiți, prin concurs, de către plenul CSM.

Reprezentantul CSM arată că s-ar putea să nu se găsească opt procurori care să îndeplinească toate condițiile prevăzute în lege și să treacă și concursul, motiv pentru care s-ar impune să se permită și detașările.

ACTUALIZARE 16.50. Comisia specială a votat ca procurorul-șef al Secției care va investiga infracțiuni din Justiției să fie numit de plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Simetric, revocarea va fi făcută tot de CSM.

Propunerea, formulată de UNJR și susținută de AMR, a primit 8 voturi „pentru”, trei voturi „împotrivă” și o abținere.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a propus ca procurorul-șef al noii Secții să fie numit de CSM la propunerea ministrului Justiției. Propunerea a fost respinsă, primind doar un vot „pentru”.

Senatorul PNL Alina Gorghiu remarcă faptul că procurorii care vor face parte din Secția nou înființată vor avea în lucru un dosar pe an, dat fiind numărul redus de cazuri în care sunt implicați magistrații.

Potrivit proiectului de modificare a Legii nr. 304/2004, Secția care va investiga infracțiunile din Justiție va avea un număr maxim de 20 de posturi, din care 8 de posturi de procuror.

„Pot fi și șase, și opt și oricât. Pot fi și doi procurori”, argumentează deputatul UDMR Marton Arpad, o majorare a numărului de procurori urmând a se face prin lege.

------

Împotriva înființării unei direcții sau secții speciale s-au pronunțat atât reprezentanții CSM, cât și procurorii și judecătorii. Singurii care au pledat în favoarea înființării unei structuri care să-i ancheteze pe magistrați au fost reprezentanții Uniunii Naționale a Judecătorilor din România.

Reprezentanta Parchetului General a arătat, și joi, că Direcția Națională Anticorupție nu va mai putea investiga unele infracțiuni de corupție prin înființarea noii structuri. „Adică, luăm de la oameni care știu cum se lucrează și dăm unor procurori care, bine pregătiți profesional, nu au pregătire specială”, a susținut Irina Kuglay, reprezentanta Parchetului General.

„Doamna procuror, cu tot respectul, vă mulțumesc. Am depășit momentul dezbaterilor generale”, i-a răspuns președintele Comisiei, Florin Iordache.

„Nu mă pot opri să fac două observații legate de această înaltă competență (a DNA - n.r.). Dacă această înaltă competență înseamnă să citezi peste 400 de copii în instanță ca să reușești să desființezi Liceul Catolic, dacă această competență înseamnă ca, în urma alegerilor, să te duci cu Biblia după bătrâni, să-i pui pe capota mașinii să jure, atunci eu m-aș cam lipsi de această înaltă competență”, a completat deputatul UDMR Marton Arpad.

Tot cu 12 voturi „pentru” și 5 voturi „împotrivă”, Comisia a aprobat înființarea secției în următoarea formulă: „În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înfiinţează şi funcționează Secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal şi de Legea nr. 78/2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acestea, precum şi a infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei săvârșite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum și de procurori şi judecători militari”.

Cu alte cuvinte, dacă Parlamentul va valida propunerile aprobate de Comisia Iordache, orice caz de corupție în care printre cei implicați se află și un magistrat va fi de competența noii Secții, nu a DNA.

Citește și: Ce mesaje au transmis miercuri în Parlament PSD, ALDE și UDMR

Anterior, membrii Comisiei speciale au decis ca DIICOT să prezinte un raport anual ministrului Justiției.

„Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”, se arată în noul articol adoptat de comisia specială.

O obligaţie identică are şi DNA, care trebuie să prezinte, de asemenea, un raport anual ministrului Justiţiei şi CSM.

De asemenea, Comisia Iordache a adoptat un amendament propus de Guvern şi însuşit de PSD, potrivit căruia Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) nu va mai putea înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

„În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în nou alineat (1) al articolului 86 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară.

În legea în vigoare, DNA poate înfiinţa servicii teritoriale doar prin ordin al procurorului şef al Direcţiei, fără niciun aviz din partea altor instituţii. „În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii”, se arată la articolul 86 din legea în vigoare.

De asemenea, comisia specială a modificat vechimea necesară a unui procuror pentru a intra la DIICOT, de la 6 la 8 ani.

„Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, sa aibă o bună pregătire proefsională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop”, se arată în amendamentul adoptat chiar la propunerea DIICOT.

Condiții mai dure pentru a deveni procuror DNA

Comisia specială a adoptat joi două amendamente la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară care înăspresc condiţiile pentru accederea în DNA: creşte vechimea minimă de la 6 la 8 ani, se introduce concursul obligatoriu, iar candidaţii nu trebuie să fi fost sancţionaţi disciplinar până în acel moment.

La propunerea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociației Magistraților din România (AMR), comisia specială a aprobat introducerea concursului de admitere pentru procurorii care vor să activeze în cadrul DNA.

„Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la propunerea sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in urma concursului organizat in acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii”, se arată la noul alineat (1), modificat, al articolului 87 din legea 303/2004 privind organizarea judiciară.

Tot la propunerea UNJR şi AMR au fost introduse două noi condiţii pentru a fi procuror DNA: vechime de minimum 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar.

„Pentru a fi numiţi în cadrul DNA, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi discilinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 8 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs susţinut în faţa secţiei de procurorir a CSM”, se arată în alin. (2) al art. 87 din actul normativ.

În ceea ce priveşte concursul pentru intrarea în DNA, acesta constă din două probe: un interviu susţinut în faţa secţiei de procurori a CSM şi o probă având ca obiect evaluarea a minimum cinci rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte întocmite de candidaţi şi considerate relevante de aceştia, din ultimii 5 ani de activitate.