Comisarul european Thierry Breton, responsabil pentru piaţa internă, a declarat că România va putea să joace un rol mai important în industria de apărare după întâlnirea pe care a avut-o la Palatul Victoria cu premierul Nicolae Ciucă.
"Am discutat în detaliu despre apărare. Toată lumea ştie că există un război pe continentul nostru şi, ca orice război, este nesigur. Dar acesta este un război care are o semnificaţie imensă. Noi, cele 27 de state, am hotărât împreună să facem tot ce putem pentru a sprijini cererea Guvernului ucrainean încă de la începutul războiului. (...) Ce ştim acum: este foarte important să furnizăm, la cererea Ucrainei, muniţie şi capacităţi. Avem, din fericire, ce ne trebuie ca să construim industria de apărare în Europa din nou, dar trebuie să o facem împreună, iar acum (...) am decis că trebuie să facem tot ceea ce putem pentru a creşte capacitatea de apărare a graniţelor noastre, inclusiv dacă este necesar să punem câţiva bani (...) pentru a creşte capacităţile noastre de apărare. Şi o vom face. (...) Vom vorbi astăzi să vedem ce se poate face. Sunt sigur că vom avea o discuţie fructuoasă, pentru că aceasta este o cerere a Ucrainei şi este angajamentul nostru", a spus comisarul european după întrevederea cu premierul Nicolae Ciucă.
El a apreciat faptul că România şi-a crescut bugetul alocat Apărării de la 2% la 2,5% din PIB, arătând că acest lucru este "un exemplu pentru mulţi", informează Agerpres.
"Am încredere că România va putea să joace un rol şi mai important în industria de apărare. Şi când o ţară cheltuie peste 2% din PIB, aceasta este diferenţa: vă protejaţi ţara voastră, dar protejaţi şi continentul european, iar pentru asta vă mulţumesc", a afirmat Thierry Breton.
Nicolae Ciucă: "Am reiterat sprijinul României pentru consolidarea capacităţii de apărare europene"
Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat la rândul său că în discuţiile cu Thierry Breton a reiterat sprijinul pentru întărirea capacităţii de apărare a Uniunii Europene, subliniind faptul că România şi-a îndeplinit obiectivele de alocare a 2% din PIB pentru bugetul de apărare anul acesta.
"A fost un dialog foarte constructiv în ceea ce priveşte consolidarea capacităţii de apărare din ţara noastră şi, bineînţeles, din Uniunea Europeană. (...) Este vorba despre a găsi împreună modalităţile prin care fiecare stat membru să-şi aducă propria contribuţie la efortul care se face pentru întărirea capacităţii de apărare a Uniunii Europene. În cadrul discuţiilor am reiterat sprijinul României pentru consolidarea capacităţii de apărare europene. Am discutat despre faptul că România şi-a îndeplinit obiectivele de alocare a 2% din PIB pentru bugetul de apărare anul acesta. Discutăm despre o asumare de ridicare a acestui procent la 2,5, ceea ce înseamnă că avem un spectru mai mare pentru abordările care au fost şi sunt pe agenda de lucru atât a Uniunii Europene, cât şi a Alianţei Nord-Atlantice. Desigur, este un angajament al Uniunii Europene în a ne întări capacităţile de apărare, în a relansa industria de apărare în contextul războiului din Ucraina, dar, în acelaşi timp, este o perspectivă pe care am discutat-o cu domnul comisar în ceea ce priveşte capacitatea noastră de a ne pregăti şi de a ne întări rezilienţa şi capacităţile pentru a face faţă nu doar provocărilor actuale, ci şi provocărilor viitoare", a afirmat Nicolae Ciucă.
În privinţa capacităţilor industriei de apărare româneşti, Ciucă a punctat potenţialul acestui domeniu şi oportunităţile ce trebuie valorificate în deplin consens cu partenerii europeni.
"Sunt convins că, odată ce va fi finalizată această vizită, va avea perspectiva reală asupra capacităţii ţării noastre în ceea ce priveşte industria de apărare şi, desigur, potenţialul, pentru că aici discutăm de un potenţial şi oportunităţi care trebuie folosite şi aliniate la nivelul Uniunii Europene, conform specificului fiecărui stat membru în parte. Am arătat că diferitele crize cu care Europa s-a confruntat în ultimii ani, desigur, culminând cu războiul din Ucraina, au adus nu doar provocări, ci şi o serie de aspecte, de oportunităţi la care noi trebuie să ne gândim şi pe care trebuie să le valorificăm în deplin consens", a mai declarat el.
Premierul s-a referit şi la planurile UE pentru tranziția verde.
"Un astfel de beneficiu este cel legat de conştientizarea clară a nevoii de consolidare a rezilienţei interne a Uniunii Europene, inclusiv prin gestionarea dependenţelor strategice şi promovarea întregului potenţial al pieţei unice. În acest context, am oferit asigurări privind sprijinul României pentru iniţiativele care vor consolida piaţa internă, mai ales prin înlăturarea obstacolelor care afectează libertăţile fundamentale. Propunerile recente prezentate de Comisia Europeană, precum planul industrial «Green Deal», actul «Net-Zero Industry», actul european al materiilor prime critice şi comunicarea privind competitivitatea pe termen lung a UE, aşa cum i-am precizat domnului comisar, (...)trebuie abordate în aşa fel încât să îndeplinim aceste obiective, care sunt asumate la nivel politic şi ele trebuie transpuse în practică. Am insistat asupra faptului că iniţiativele menite să susţină obiectivele verzi şi de digitalizare ale Uniunii Europene trebuie să rămână neutre în ceea ce priveşte tehnologiile utilizate în scopul decarbonizării", a mai afirmat Ciucă.
În context, el a mulţumit oficialului UE pentru sprijinul pe care l-a acordat ţării noastre pentru dezvoltarea reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.
Şeful Executivului a menţionat şi interesul Guvernului de a sprijini implicarea companiilor româneşti în proiecte importante de interes european comun, cum este IPCEI.
"Şi aici mă refer la domeniile semiconductori, baterii litiu-ion şi, desigur, am discutat despre faptul că România este o ţară care deţine resurse minerale care pot fi folosite în acest scop şi, în acelaşi timp, România are un nivel de ambiţie astfel încât aceste resurse să fie prelucrate şi utilizate în procesul de industrializare în ţara noastră, putând în felul acesta să realizăm o valoare adăugată mai mare a tot ceea ce înseamnă potenţialul ţării noastre", a spus Ciucă.
Editor : D.R.
