Codul administrativ primeşte luni votul final al Camerei Deputaţilor

Proiectul de lege privind Codul administrativ intră luni la votul final al Camerei Deputaţilor, după ce joi a fost dezbătut în plen de către deputaţi. Proiectul prevede, printre altele, ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 să primească o pensie specială în limita a trei mandate şi, de asemenea, că pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.

Opoziţia a criticat proiectul legislativ, acuzând “destructurarea funcţiei publice” şi spune că îl va ataca la Curtea Constituţională, în timp ce PSD susţine că proiectul este dorinţa coaliţiei de a eficientiza administraţia.

Camera Deputaţilor este for decizional, urmând ca, după soluţionarea contestaţiilor depuse la Curtea Constituţională, proiectul să ajungă la preşedinte pentru promulgare.

Citește și:  Business Club. Puterea pregătește „albirea” faptelor viitoare

În timpul dezbaterilor de joi, deputatul PNL Paul Dobre a susţinut că elaborarea Codului administrativ reprezintă una dintre cele mai importante legi pentru funcţionarea ţării, dar PSD-ALDE au “destructurat” funcţia publică prin modificările aduse legislaţiei.

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a precizat că nu este de acord cu acordarea de pensii speciale pentru aleşii locali şi să aibă un alt statut faţă de ceilalţi cetăţeni ai ţării.

Deputatul UDMR Attila Korodi a susţinut că proiectul de lege va avea un impact care va “reforma substanţial relaţia dintre statul român şi cetăţean”, anunţând că UDMR va vota iniţiativa.

O prevedere din Codul Administrativ este eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală.

“Ne aflăm astăzi într-un moment de cotitură pentru administraţia locală din România. Avem în faţă un Cod administrativ al cărui impact va reforma substanţial relaţia dintre statul român şi cetăţean. Avem în faţă un proiect de lege care ne apropie mai mult de ceea ce reprezintă statul în secolul 21. Administraţia locală din România va deveni mai modernă, mai apropiată de cetăţean, mai eficientă în soluţionarea problemelor de zi cu zi ale oamenilor. (…) Datorită contribuţiei tuturor partidelor parlamentare, am reuşit să îmbunătăţim, să dezvoltăm forma iniţială a propunerii. Noi avem astăzi şansa să dăm un impuls ca România să conntinue pe drumul dezvoltării, descentralizării. În consecinţă, UDMR va vota în favoarea adoptării noului Cod administrativ”, a spus Korodi.

Deputatul PSD Niculae Halici a adăugat că acest Cod administrativ reprezintă dorinţa PSD-ALDE de a eficientiza administraţia.

Pe de altă parte, deputatul USR Nicuşor Dan a spus că acest Cod administrativ este "un pas înainte şi cinci paşi înapoi". El a criticat faptul că prefectul este transformat în om politic, iar un primar scapă dacă îi deleagă unui director o atribuţie.

Ce prevede proiectul Codului administrativ

Comisia specială pentru elaborarea Codului administrativ, condusă de către deputatul PSD Marcel Ciolacu, a dat, la începutul lunii iunie, raport favorabil asupra tuturor modificărilor aduse. Membrii PSD, PNL, ALDE şi UDMR au votat în favoarea modificărilor, în timp ce USR s-a abţinut de la vot.

"Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acoră drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare", se arată în amendamentul adoptat de Comisie.

O altă modificare le permite aleşilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. 

De asemenea, potrivit propunerii, cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la al. 1 se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Totodată, pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.