Ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, a anunțat că a depus marți la Senat, împreună cu premierul Nicolae Ciucă, un proiect de lege care modifică Codul Penal și, printre altele, introduce pedepse mai mari și pentru hărțuirea unui minor și tulburarea ordinii și liniștii publice. Proiectul elimină posibilitatea amenzii ca sancțiune în cazul infracțiunilor de ultraj și ultraj judiciar și este prevăzută pedeapsa cu închisoarea. De asemenea, este extinsă prezumția legitimei apărări de la spațiul privat la cel public.
„Am depus astăzi la Senat, împreună cu dl. prim-ministru Nicolae Ciucă, o inițiativă legislativă de modificare a Codului Penal.
Noile modificări incriminează mai ferm infracțiunile cu un puternic impact emoțional și social și sporesc gradul de protecție și siguranță pentru cetățean.
Prin această inițiativă intervenim asupra a 11 articole din Codul Penal și propunem, în majoritatea cazurilor, majorarea limitelor de pedeapsă cu o treime.
Infracțiunile în forme agravante pentru care se vor mări cu o treime limitele pedepselor sunt: lovirea, vătămarea corporală, loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte și hărțuirea.
Majorarea cu o treime a pedepselor se va aplica pentru hărțuirea unui minor”, arată, pe Facebook, ministrul afacerilor interne, deputatul PNL Lucian Bode.
La articolul 193 din Codul Penal, privind lovirea sau alte violențe, proiectul aduce următoarele modificări:
„după alineatul (3), se introduc două noi alineate, alineatele (4) și (5), cu următorul cuprins:
„(4) Limitele speciale ale pedepsei prevăzute în alin. (1) și alin. (2) se majorează cu o treime atunci când:
- a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
- b) victima este un minor;
- c) fapta este săvârșită în public;
- d) făptuitorul are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
(5) În cazul faptelor săvârșite în condițiile alin. (4) acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu.”
La articolul 194 privind vătămarea corporală, după alineatul (3), se introduc două noi alineate, alineatele (4) și (5), cu următorul cuprins:
„(4) Limitele speciale ale pedepsei prevăzute în alin. (1) și alin. (2) se majorează cu o treime atunci când:
- a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
- b) victima este un minor
- c) fapta este săvârșită în public;
- d) făptuitorul are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
(5) În cazul faptelor săvârșite în condițiile alin. (4) acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu.”
La articolul 195 privind lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2) Limitele speciale ale pedepsei prevăzute în alin. (1) se majorează cu o treime atunci când:
- a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
- b) victima este un minor
- c) fapta este săvârșită în public;
- d) făptuitorul are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.”
La articolul 208 privind hărțuirea, după alineatul (3), se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Dacă faptele sunt săvârșite asupra unui minor, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.
Bode spune că „raportul de forțe dintre agresor și un minor este suficient de mare pentru ca infracțiunea să primească circumstanțe agravante și un spor de o treime din pedeapsă”.
„Cred că trebuie să fim mai duri cu cei care aleg să profite de un copil și să descurajăm astfel de fapte abuzive”, mai scrie acesta.
„Am făcut modificări și am schimbat abordarea în ceea ce privește fapta de tulburare a ordinii și liniștii publice pentru care am majorat limitele pedepsei cu închisoarea de la 1 an la 5 ani și am introdus elemente agravante care justifică creșterea limitelor pedepsei cu închisoarea între 2 și 7 ani.
Am propus, de asemenea, instituirea unui regim sancționatoriu mai aspru pentru fapta de încăierare și am propus pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, repoziționând-o în ierarhia faptelor cu violență, comise de cele mai multe ori în public”, a scris ministrul.
La articolul 371 privind tulburarea ordinii şi liniştii publice se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Fapta persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea și liniștea publică se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârșită de către:
- a) două sau mai multe persoane împreună;
- b) o persoană având asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor,
pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.”
La articolul 198 privind încăierarea, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Participarea la o încăierare între mai multe persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”
„De asemenea, o parte a intervențiilor vizează extinderea prezumției legitimei apărări de la spațiul privat la cel public.
Oamenii au dreptul de a se proteja și dacă sunt ținta unui atac desfășurat în spațiul public, nu doar în propria locuință. Din acest motiv, aria în care se aplică prezumția de legitimă apărare nu va mai include doar locuința privată, ci și strada”, arată Lucian Bode.
La articolul 19 privind legitima apărare, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(3) Se prezumă a fi în legitimă apărare, în condițiile alin. (2), acela care comite fapta pentru a respinge:
- a) pătrunderea unei persoane într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de aceasta, fără drept, prin violență, viclenie, efracție sau alte asemenea modalități nelegale ori în timpul nopții;
- b) atacul săvârșit în public, fără drept, de către o persoană având asupra sa o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.”
„Nu în ultimul rând, am eliminat posibilitatea amenzii ca sancțiune în cazul infracțiunilor de ultraj și ultraj judiciar și am prevăzut pedeapsa cu închisoarea.
Trebuie să fim mai fermi și în aceste cazuri pentru că vorbim despre fapte comise chiar împotriva celor care își exercită atribuțiile de serviciu în vederea impunerii respectării legii, pentru protejarea victimelor sau care asigură menținerea unui climat normal de conviețuire”, spune Bode.
La articolul 257 privind ultrajul, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(4) Faptele prevăzute la alin. (1)-(3), comise asupra unui polițist, jandarm sau militar, precum și asupra personalului silvic învestit cu exercițiul autorității publice, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.”.
La articolul 279 privind ultrajul judiciar, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(1) Amenințarea, lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârșite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.
(2) Săvârșirea unei infracțiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.”
Totodată, mai este modificat și articolul 189 privind omorul calificat, în care alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:
„i) profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmității sau altor cauze;”
Iar la articolul 234 privind tâlhăria calificată, alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:
„g) profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmității sau altor cauze;”.
„Toate aceste modificări intră în dezbaterea parlamentară. Sunt convins că vor exista argumente pro și contra dar să nu uităm că avem o mare responsabilitate în a descuraja și preveni faptele antisociale care pun viața în pericol, care aduc o gravă atingere climatului de ordine și siguranță publică, dar și sentimentului de siguranță cetățenesc”, conchide ministrul afacerilor interne.
Editor : Alexandru Costea
