Cine și în ce condiții poate convoca referendum

Președintele Klaus Iohannis a declanșat astăzi procedurile pentru organizarea unui referendum prin care românii să spună dacă vor „continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”. Este un referendum convocat în unui articol din Constituție care acordă președintelui acest drept. Nu este însă singurul tip de referendum care poate fi organizat în România.

Legislația românească prevede trei tipuri de referendum național și două tipuri de referendum local.

În ceea ce privește referendumul național, există cel pe care îl convoacă președintele și prin care românii sunt chemați „să-şi exprime voinţa cu privire la probleme de interes naţional”, conform articolului 90 din Constituție.

Mai poate fi convocat referendum pentru modificarea Constituţiei, după ce propunerile au fost aprobate cu voturile a două treimi dintre parlamentari, și pentru demiterea preşedintelui, în cazul unei proceduri de suspendare a acestuia, votată de Parlament. Ambele tipuri de referendum au caracter decizional, iar efectele sunt directe.

Referendumul pe teme de interes național are caracter consultativ, iar efectele sale sunt indirecte. Efectul indirect este explicat de CCR ca apărând în momentul în care rezultatul „necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral”.

Totuși, voința poporului nu trebuie nesocotită, iar rezultatele referendumului trebuie puse în practică, chiar dacă este vorba despre un demers consultativ, a decis CCR: „efectele referendumului trebuie să fie expres prevăzute în Constituţie sau prin lege, fie că referendumul este consultativ, fie că este decizional”.

Nu există însă un termen până la care rezultatele trebuie puse în practică, așa că o decizie poate fi amânată la nesfârșit. Un exemplu este rezultatul referendumului din 2009, când românii s-au pronunțat pentru un Parlament cu 300 de aleși. În acest moment, în Parlament sunt 465 de deputați și senatori.

În ceea ce privește temele pentru care președintele poate convoca un referendum, legislația prevede că acestea sunt „de interes național”. Articolul 11 din legea referendumului (legea 3/2000) stabilea câteva teme, dar CCR a declarat neconstituțional acest articol. Curtea Constituțională a decis, în 2006, că şeful statului este singurul care poate decide temele pentru consultarea populaţiei, iar Parlamentul nu se poate amesteca, cenzurându-i decizia.

„Intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”, a fost anunțul făcut astăzi de președintele Klaus Iohannis. Aflat la Strasbourg, președintele a precizat că a folosit această formulare pentru a nu provoca o dispută juridică privind grațierea și amnistia. Aceasta, în condițiile în care articolul 74 din Constituție spune că cetățenii nu pot avea inițiativă legislativă pe aceste subiecte.

Și Liviu Dragnea, președintele PSD, a anunțat că partidul său vrea să organizeze două referendumuri, unul privind familia formată dintr-un bărbat şi o femeie şi cel de-al doilea privind eliminarea imunităţii, inclusiv pentru preşedintele României.

Un partid nu poate convoca un referendum consultativ. Poate, în schimb, provmova modificarea Constituției în Parlament. În ceea ce privește familia, există deja un dosar cu trei milioane de semnături depus la Parlament de către Coaliția pentru Familie încă din mai 2016. În baza acestor semnături, Coaliția pentru familie a depus la Senat o propunere legislativă de revizuire a Constituției care prevede că familia se întemeiază în urma căsătoriei între „un bărbat și o femeie”. Pentru o propunere de revizuire a constituției sunt necesare 500.000 de semnături ale cetățenilor.

Și imunitatea parlamentarilor și a președintelui ar putea fi eliminată tot prin modificarea Constituției.

La referendum se poate ajunge doar după ce proiectul de modificare a legii fundamentale este aprobat cu două treimi din voturile parlamentarilor.

În România mai pot fi organizate și referendumuri locale – la nivel de oraș/comună sau județ. Cel în care oamenii sunt chemați să se pronunțe asupra unor probleme de interes local este consultativ.

Mai există și un alt tip de referendum local, privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor. În acest caz este obligatorie organizarea referendumului, iar „proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective”, conform legii 3/2000.

Un referendum este validat dacă rata de participare este de cel puţin 30% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale, iar aprobarea se face cu voturile a 25% dintre cei cu drept de vot.

Citiţi şi: Ce urmărește Dragnea? Președinte. Anul acesta!

Ce va face Liviu Dragnea mai departe