Dumitru Buzatu, șef al Consiliului Județean Vaslui și lider al organizației PSD din cel mai sărac județ al României, este unul dintre cei mai longevivi și influenți baroni locali social-democrați din Moldova. Din 1992 până în 2000, Buzatu a fost deputat de Vaslui pe listele PDSR, iar între anii 2000 și 2004 a ocupat aceeași funcție din partea PSD. Ulterior, din 2004 până în 2012, politicianul social-democrat a fost vicepreședinte al Consiliului Județean Vaslui, iar din 2012 până astăzi este șef al Consiliului Județean. Un traseu similar în politică l-au avut și membrii familiei sale. Gabriela Crețu, soția lui Dumitru Buzatu, a fost deopotrivă parlamentar de Vaslui, dar și europarlamentar, din partea PSD, iar fiul său, Tudor Buzatu, este, de la începutul anului 2022, secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Dumitru Buzatu a fost prins, vineri seara, în flagrant de DNA. Surse apropiate anchetei au explicat pentru Digi24 că președintele Consiliului Județean Vaslui a ajuns în custodia ofițerilor și procurorilor anticorupție după ce a fost prins primind peste 1,2 milioane de lei.
Politician vechi și foarte influent în zona Moldovei, Dumitru Buzatu a mai fost vizat de procurori și în 2015, când DNA a descins în biroul său de la CJ și la centrul de afaceri condus de Tudor, fiul său, pentru a efectua cercetări în două cauze penale, care au vizat suspiciuni privind săvârșirea unor infracţiuni de corupție, respectiv delapidare de fonduri europene, într-un proiect de reabilitare a sistemului de canalizare.
Dumitru Buzatu mai este recunoscut și pentru declarațiile controversate pe care le-a făcut de-a lungul timpului.
În 2017, la protestele împotriva OUG 13, Buzatu a spus că el face parte din "aripa talibană" a PSD şi că nu-l interesează "nici măcar 100.000 de răgălii adunate de undeva".
În 2020, când în județul Vaslui cazurile de COVID-19 au crescut alarmant, Dumitru Buzatu punea la îndoială existența virusului și refuza să poarte masca în ședințele Consiliului Județean, motivând că "n-a dovedit nimeni că masca este un panaceu".
În ceea ce privește calitatea sa de lider politic al celui mai sărac județ din țară, în care jumătate dintre locuitori trăiesc în mediul rural, iar mulți dintre aceștia sunt beneficiari de asistență socială și șomeri, Buzatu a negat că el ar avea vreo legătură cu această situație, întrebându-se retoric: «Când au fost vasluienii foarte bogați și cum am făcut noi să-i sărăcim?».
Tot despre sărăcia din Vaslui, Buzatu, aflat la al treilea mandat la șefia CJ, a mai declarat în trecut că nu poate fi de acord cu ideea că "el însuși, alături de PSD, a sărăcit județul Vaslui", o afirmație despre care susţine că a fost folosită în campaniile electorale de către rivalii săi politici.
În pofida sărăciei din județ, Dumitru Buzatu deține 9 terenuri în Vaslui și Suceava, dintre care 4 sunt obținute prin vânzare-cumpărare, iar 5 prin "alte mijloace". Patru dintre terenuri sunt agricole și însumează peste 100 de hectare, alte două sunt forestiere, două sunt intravilane, iar un altul este încadrat într-o categorie nespecificată.
Totodată, 2 dintre aceste 9 terenuri sunt deținute în cotă parte, alături de soția sa și alte patru persoane.
Pe lângă acestea, politicianul mai are 5 imobile, construite în comuna Zapodeni, cele mai mari având 520 de metri pătraţi, 386 de metri pătraţi şi 196 de metri pătraţi, iar celelalte fiind sub 100 de metri pătraţi.
Potrivit declarației de avere, Buzatu mai are în proprietate două automobile, o șalupă și o rulotă. În ceea ce privește conturile, baronul PSD de Vaslui are trei conturi în bănci care totalizează circa 100.000 de lei și un credit scadent în 2026, în valoare de 205.202 lei.
Buzatu a avut grijă și de fiul său, Tudor, care a primit prin donație în 2022 de la tatăl său un imobil, un teren intravilan și un teren agricol.
În ceea ce privește veniturile încasate de Buzatu în 2022 - cele din calitatea de preşedinte de CJ, din pensia şi indemnizaţia de la Parlament pentru limită de vârstă -, acestea au totalizat peste 330.000 de lei, conform aceleiași declaraţii de avere.
Editor : Andreea Smerea