La o lună de la instalarea noului guvern, apar primele tensiuni în interiorul coaliției, în special între USR PLUS și PNL. Problema principală este comunicarea, miniștrii USR PLUS fiind într-o continuă și agresivă campanie de imagine, iar ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, care s-a remarcat prin mesaje contrare celor susținute de premierul Cîțu și chiar și de președintele Iohannis, a devenit un factor de tensiune major, susțin surse liberale, care vorbesc despre responsabilizarea lui Florin Cîțu într-o posibilă remaniere.
Potrivit unor oficiali guvernamentali, premierul se vede pus într-o situație inconfortabilă în relația cu ministrul Sănătății, din cauza modului în care acesta alege să poarte campania personală de imagine.
Un moment care a acutizat tensiunile a fost dat de declarația ministrului Voiculescu care a anunțat public că strategia de vaccinare va fi modificată astfel încât să se poată programa în februarie în platformă doar anumite categorii de persoane.
Strategia de vaccinare
Ministrul a făcut declarațiile la sfârșitul săptămânii trecute, susținând că are acordul premierului, însă, în realitate, Florin Cîțu era de acord doar cu o prioritizare, nu cu interzicerea altor categorii care se încadrează în etapa a doua a campaniei de vaccinare. În plus, strategia de vaccinare este aprobată de CSAT, sub coordonarea lui Klaus Iohannis, și nu poate fi modificată de un ministru.
De altfel, fricțiunile în interiorul Coaliției pe linia USR PLUS - PNL - Klaus Iohannis au început chiar în luna decembrie, la puțină vreme după instalarea noului guvern, când Vlad Voiculescu ar fi cerut, potrivit unor surse guvernamentale, trecerea Registrului Național de Vaccinare la Ministerul Sănătății, lucru care i-ar fi dat acces la o uriașă bază de date. Cererea i-a fost refuzată, dar atacurile au continuat la adresa lui Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare.
Campania de vaccinare
Potrivit unor surse politice, Vlad Voiculescu ar fi vrut să își asume comunicarea din campania de vaccinare și să mute campania de informare publică privind pandemia, cu tot cu buget, de la Secretariatul General al Guvernului, la Ministerul Sănătății.
Întrebat despre relația dintre Voiculescu și Gheorghiță, premierul Cîțu declara: „oamenii discută și au opinii diferite, este normal când încerci să faci un lucru bun. Am încurajat dezbaterea. Dar nu are nicio atribuție domnul ministru al Sănătății dacă domnul Gheorghiță pleacă sau nu. Lucrurile sunt separate clar”.
Separate au rămas, potrivit declarațiilor publice ulterioare. Ministrul Sănătății a organizat o conferință de presă la Palatul Victoria, în care a declarat că 30% dintre vaccinări s-ar fi făcut în afara platformei legale, că ar exista „vaccinări peste rând” și că va dispune anchete și sancțiuni împotriva medicilor din centrele de vaccinare unde se întâmplă aceste lucruri. El a invocat acordul premierului în acest sens, însă, în realitate, Cîțu ar fi fost de acord doar cu efectuarea unor controale, nu cu măsuri punitive care ar putea afecta succesul campaniei de vaccinare.
Comunicarea unor informații eronate
Tot el a criticat existența centrelor de vaccinare închise pentru populația generală, sugerând că acestea ar fi fost înființate fără știința sa, deși legal, centrele de vaccinare nu pot fi înființate fără avizul ministerului Sănătății. De asemenea, el a acuzat introducerea în etapa a doua de vaccinare a unor categorii „esențiale”, deși în Monitorul Oficial a fost publicată Hotărârea de Guvern privind categoriile de persoane incluse în etapa a doua de vaccinare, iar actul normativ poartă și semnătura sa.
Acuzațiile sale i-au pus în defensivă atât pe Valeriu Gheorghiță, cât și pe premierul Cîțu, care au fost nevoiți să explice și să dezmintă acuzațiile.
„Să fim corecți, cifra de 1.300 am avansat-o eu. Cifra cealaltă de câteva zeci de mii era avansată de Ministerul Sănătății. Dacă noi știm că niciunul din cei programați nu a fost dat la o parte pentru altcineva, nu văd nicio problemă. Nu poți să sancționezi medici dacă vaccinează pentru că a rămas o doză în plus”, a spus premierul.
Acesta, susțin surse guvernamentale, a urmărit cu uimire declarațiile făcute de ministrul său, în legătură cu care nu fusese informat și consultat.
Modificarea ratei de incidență COVID
Un alt moment în care ministrul Sănătății a ieșit public să anunțe măsuri fără să informeze premierul a fost conferința de presă în care Vlad Voiculescu a anunțat că va fi modificat modul de calcul al ratei de incidență pentru Covid.
Ministrul, împreună cu secretarul de stat, au dat de înțeles că în cel mai scurt timp un document care prevede „modificarea unor indicatori” va fi supus aprobării. În paralel, același ministru a declarat că nu crede că bilanțul oficial al îmbolnăvirilor de Covid prezentat zilnic de Grupul de Comunicare Strategică de la Guvern ar fi corect, el fiind de părere că numărul real de infectări ar fi mult mai mare și deci România ar trebui să nu renunțe la restricțiile anti Covid.
De altfel, tot ministrul Sănătății a cerut CMSU să nu aprobe ridicarea restricțiilor în București, susținând că rata de infectare în Capitală e mai mare decât cea oficială.
Deschiderea școlilor
Miza însă era deschiderea școlilor, anunțată ca o necesitate strategică de către președintele Klaus Iohannis. USR PLUS nu este de acord cu deschiderea școlilor, dar atâta vreme cât rata de infectare raportată de Guvern rămâne sub limitele roșii, cele două partide nu au putut prezenta argumente în favoarea păstrării școlilor închise. Totuși, s-a vorbit despre un posibil refuz al lui Vlad Voiculescu de a contrasemna ordinul de ministru pentru deschiderea școlilor, împreună cu Sorin Cîmpeanu.
De altfel, cu o seară înainte de a participa la ședința convocată de Klaus Iohannis pentru deschiderea școlilor, întrebat care este poziția sa pe acest subiect, a răspuns, sugestiv, „Întrebați-mă altceva”
Cu toate acestea, la întâlnirea de la Palatul Cotroceni, Voiculescu nu s-a opus dorinței lui Klaus Iohannis de a fi deschise școlile, decizia fiind aprobată în unanimitate.
În urma ședinței de la Cotroceni trebuia aprobat ordinul de ministru, semnat de Voiculescu și Cîmpeanu. Însă, între cei doi au apărut tensiuni, ministrul Educației anunțând într-o conferință de presă că nu este de acord cu obligarea școlilor să asigure distanță de un metru între elevi în bănci, în timp ce USR PLUS făcea presiuni pentru impunerea acestei reguli, în caz contrar școlile urmând să rămână închise.
Deși ministrul Sănătății nu a concretizat nimic din ce a declarat, niciun act normativ sau decizie privind schimbarea strategiei de vaccinare sau a modului de calcul a ratei de infectare Covid nefiind propuse sau adoptate, partenerii de coaliție sunt profund nemulțumiți de colaborarea din Guvern, mai ales că, la nivel public, premierul liberal Cîțu a fost pus într-o poziție nefavorabilă.
Surse PNL: Un ministru care fluieră în biserică trebuie să plece acasă
La ultima ședință a conducerii PNL, Rareș Bogdan, primvicepreședinte al partidului, a reproșat miniștrilor liberali comunicarea publică anemică, avertizând că cei de la USR PLUS, care sunt mult mai agresivi și mai prezenți în public, vor reprezenta o mare problemă pentru partidul condus de Ludovic Orban. Acesta ar fi replicat că nu și-ar dori „să fie în pielea miniștrilor USR PLUS”, care au ministere grele și deja au probleme de gestionare a acestora, însă, la vârful PNL se discută deschis despre responsabilizarea premierului Cîțu pentru rezolvarea situației.
„Un ministru care fluieră în biserică, care dă declarații diferite față de declarațiile premierului, greșește o dată, greșește de două ori, după care trebuie să plece acasă”, susțin surse din PNL.
Potrivit acordului de coaliție semnat de președinții PNL, USR PLUS și UDMR, nu există o prevedere care să îl blocheze pe premier să remanieze un ministru, fie el și de la alt partid din coaliție.
„Nu e de dorit așa ceva, dar de putut se poate”, mai susțin sursele citate.
Nu este, totuși, de așteptat ca un astfel de gest politic să fie adoptat acum de către premierul liberal, însă nu este exclus ca peste câteva luni să se pună problema unei analize a relațiilor din interiorul Coaliției și a prestației miniștrilor.
