Cheltuieli de campanie. 400 de milioane de euro ar putea fi decontați de stat

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Noii deputați s-au rătăcit pe holurile Parlamentului

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Horațiu Potra, amenințare voalată la adresa lui Iohannis. „Veneam la un profesor de fizică, îi dădeam un test”

Călin Georgescu contestă în instanță reluarea alegerilor și dă în judecată mai multe instituții ale statului

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

Adevărata miză a legii finanțării partidelor politice ar putea fi decontarea cheltuielilor electorale de campanie şi posibilitatea împrumutului la bănci. În cifre, acest lucru s-ar traduce în peste 400 milioane de euro decontaţi de stat către partide pentru toate formele de alegeri. 

De inspiraţie franceză, noul proiect prevede că partidele şi candidaţii independenţi care depăşesc, la alegeri, pragul de 3% la nivel național sau într-o circumscripție electorală îşi pot deconta cheltuielile de campanie din bugetul de stat. Noua lege oferă partidelor şi posibilitatea de a se împrumuta la bănci. Suma nu poate fi mai mare de 0,025% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv. Raportat la încasările de anul acesta, ar însemna cam 25 milioane de lei. Practic, statul girează astfel, indirect, creditele obţinue de partide.

Proiectul a fost însă retrimis la Parlament pentru că încă sunt portițe ca partidele să primească bani din surse îndoielnice. De exemplu, pot camufla ușor donațiile în împrumuturi de la persoane fizice și juridice și rămân la mâna oamenilor de afaceri.

Decontarea cheltuielilor înseamnă o bulă de oxigen şi pentru candidaţi. Unui pretendent la parlamentare care obţine peste 3% din voturi în circumscripţia sa i s-ar rambursa o sumă echivalentă cu 60 de salarii minime brute, adică aproape 60.000 de lei. Dacă vorbim de un candidat la prezidenţiale, suma pe care acesta o poate deconta de la stat este de aproape 200 milioane de lei, iar pentru europarlamentare, peste 150 milioane de lei. Aproape 600 milioane de lei ar putea fi alocate pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile făcute de candidaţii pentru cele 40.000 de funcţii de consilieri locali din ţară. O sumă puţin mai mare ar putea fi decontată pentru aspiranţii la un loc de consilier judeţean. În total, pentru toate ciclurile electorale, s-ar plăti de la bugetul de stat aproximativ 2 miliarde de lei, adică peste 400 milioane de euro.

Când vine vorba de controlul cheltuielilor, statul trebuie să se bazeze pe datele furnizate de partide sau candidaţi. În cazul în care există suspiciuni, statul poate sesiza organele de urmărire penală.

În Franţa, Comisia Naţională pentru Conturile de Campanie şi Finanţările Politice are atribuţii extinse, mergând până la interzicerea dreptului de a fi ales pentru un candidat care încalcă grav legea. La ultimele alegeri prezidenţiale, UMF, partidul lui Nicolas Sarkozy a depăşit cu 2% pragul maxim pentru cheltuielile legale de campanie şi a pierdut astfel o rambursare de 11 milioane de euro, adică aproape jumătate din costurile campaniei.