Ce trebuie să facă românii din străinătate ca să voteze prin corespondență

Cătălin Drulă: Ceauşescu rânjeşte din iad când vede o nouă nomenclatură şi nişte noi securişi care se agaţă cu disperare de putere

Lista miniștrilor din noul cabinet

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Noii deputați s-au rătăcit pe holurile Parlamentului

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

Românii din afara ţării care vor să voteze la parlamentare trebuie să anunţe la reprezentanţele diplomatice ale ţării noastre şi vor fi înscrişi în Registrul electoral. Apoi, vor primi prin poştă buletinele de vot, însoţite de plicul în care îşi vor trimite opţiunile electorale înapoi în ţară. Plicurile trebuie livrate cu cel puţin trei zile înainte de data votării.

„Se înscriu din timp în Registrul electoral. Perioada este de la 1 aprilie 2016 până la 48 de ore după începerea campaniei electorale. Cetățenii români trebuie să încarce de pe net o aplicație, să trimită copie după buletin, pașaport și după actul care certifică rezidența în țara respectivă, vor trimite actele la ambasadă și se vor înscrie în Registrul electoral. Odată cu înregistrarea, vor prrimi din partea AEP plicul și apoi pot vota și trimite plicul înapoi”, a explicat ministrul Dan Stoenescu la Digi24.

În acelaşi timp, românii din diaspora care nu au vrut sau nu au reuşit să îndeplinească aceste proceduri vota la secţiile organizate de ambasade şi consulate.

Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, a precizat că Ministerul Afacerilor Externe va înfiinţa, anul viitor, mai multe secții de votare în străinătate. Cetăţenii români care locuiesc în afara ţării vor fi informaţi în legătură cu noua procedură de vot prin intermediul unor sesiuni de informare organizate de MAE şi Autoritatea Electorală Permanentă.

Deocamdată, legea votului prin corespodenţă se aplică doar la alegerile parlamentare de anul viitor. În funcţie de cum vor decurge lucrurile, autorităţile vor decide dacă legea poate fi aplicată şi în alegerile prezidenţiale şi europarlamentare sau dacă trebuie făcute alte reglementări. Ministrul Dan Stoenescu apreciază că legea votului prin corespondență este „perfectibilă”, dar mingea este în terenul Parlamentului.

Una dintre cele mai controversate legi votate de Parlamentul României a fost legea votului prin corespondenţă. A fost promulgată de preşedinte şi se va aplica la alegerile parlamentare de anul viitor. Întreg parcursul ei este însă tumultuos. UDMR şi ALDE au contestat la CCR legea adoptată de colegii deputaţi, dar nu au avut succes. În unanimitate, magistraţii Curţii au respins obiecţiile lor.

Întrebat dacă acuzațiile de fraudă formulate în special de UDMR se susțin, ministrul a arătat că „instituțiile abilitate vor găsi răspunsurile corecte. (...) Eu am fost direct implicat în organizarea alegerilor în 2014, am fost la Torino, am văzut cum au fost tratați cetățenii români. Îmi pare rău că acest lucru s-a întâmplat, ne vor asigura ca la anul să nu se mai întâmple”, a promis ministrul.

Presiunea publică pentru o lege a votului prin corespondenţă a atuns punctul culminant la prezidenţialele din 2014, când mii de români din străinătate nu au reuşit să voteze nici în turul I, nici în turul II.

Dan Stoenescu își explică scandalul votului din diaspora de anul trecut prin faptul că misiunile noastre diplomatice „nu aveau capacitatea să răspundă nevoilor românilor. Chestiunile întâmplate în anii trecuți nu se vor mai întâmpla, dacă românii cunosc foarte bine această lege a votului prin corespondență”, a asigurat ministrul.

După negocieri şi modificări, o variantă a legii votului prin coreponenţă a fost adoptată de Camera Deputaţilor la sfârşitul lunii octombrie.

Nu a fost însă un vot fără scandal. Reprezentanţii maghiarilor au părăsit dezbaterile, nemulţumiţi că plenul le-a respins amendamentele. Supăraţi au fost şi parlamentarii grupului ALDE, care au reclamat că prevederile nu se aplică şi votanţilor din ţară, care ar fi astfel discriminați.

Liberalii au votat proiectul, însă cu multe rezerve. Nu sunt de acord cu drumul pe care românii din străinătate trebuie să îl facă la ambasada ţării gazdă pentru a se înscrie la vot.

Pe 5 noiembrie, mai mulţi parlamentari ai ALDE şi UDMR au contestat legea la Curtea Constituţională pentru că ar fi discriminatorie şi nu ar asigura secretul votului. Judecătorii CCR au respins în unanimitate obiecţiile aleşilor.

Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 19 noiembrie.