CCR va dezbate pe 12 septembrie conflictul dintre Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă

Curtea Constituţională a României (CCR) va dezbate pe 12 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind un conflict juridic de natură constituţională în relaţia cu prim-ministrul în legătură cu concediul luat de Viorica Dăncilă, au declarat, pentru AGERPRES, surse din CCR.

Guvernul şi Preşedinţia au avut termen până marţi pentru a transmite punctele de vedere privind conflictul între puteri, după care CCR a stabilit pentru 12 septembrie data când va discuta sesizarea preşedintelui.

Pe 3 august, preşedintele Klaus Iohannis a transmis la CCR o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională în relaţia cu prim-ministrul, şeful statului motivând că Viorica Dăncilă nu l-a informat că intră în concediu şi că a desemnat un alt membru al Guvernului să exercite atribuţiile sale.

În cererea adresată Curţii este invocată Decizia nr. 247/2018 semnată de Viorica Dăncilă, potrivit căreia, în perioada 6 - 13 august, Paul Stănescu, viceprim-ministru şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, exercita atribuţiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activităţii Guvernului.

"Prin omisiunea prim-ministrului României de a aduce la cunoştinţa preşedintelui României imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile în perioada 6 - 13 august 2018 şi acţiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuţiile de prim-ministru prin emiterea unui act (Decizia nr. 247/2018) cu depăşirea competenţelor stabilite de Legea fundamentală, s-a ivit un conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi. (...) Procedând în acest mod, prim-ministrul României se situează în afara cadrului constituţional prevăzut de art. 107 alin. (3) din Constituţie", se arată în cererea lui Iohannis către CCR.

Conform aceleiaşi surse, premierul Viorica Dăncilă a încălcat şi prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremaţia Constituţiei, precum şi principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

"Rolul constituţional şi specificul atribuţiilor prim-ministrului presupun ca acesta să îşi exercite atribuţiile permanent şi neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanţă. Însă, ori de câte ori acesta ar aprecia că se află într-o imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, chiar şi cu acest prilej, devin incidente prevederile constituţionale referitoare la interimatul funcţiei de prim-ministru", se precizează în cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională.

Preşedintele invocă o serie de argumente cu privire la admisibilitate, pornind de la jurisprudenţa CCR conform căreia conflictele juridice de natură constituţională nu se limitează numai la conflictele de competenţă - pozitive sau negative - care ar putea crea blocaje instituţionale, ci vizează orice situaţii juridice conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct în textul Constituţiei.

"În Decizia nr. 108/2014 Curtea Constituţională a stabilit că: 'fără a-i defini conţinutul, atât Constituţia, cât şi Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale utilizează sintagma de conflict juridic de natură constituţională'. Prin urmare, pentru stabilirea trăsăturilor conţinutului conflictului juridic de natură constituţională, principalul reper l-a constituit jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi doctrina în materie. Astfel, aceste conflicte au următoarele trăsături: sunt conflicte juridice, sunt conflicte juridice de natură constituţională, creează blocaje instituţionale, vizează nu numai conflictele de competenţă (pozitive sau negative) născute între autorităţile publice, ci şi orice situaţii conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct din textul Constituţiei, se referă numai la anumite autorităţi care pot apărea ca subiecte ale acestuia", se arată în cerere.

În opinia preşedintelui, conduita imputată reprezintă o problemă de constituţionalitate prin ea însăşi.

"Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituţională vizează posibilitatea prim-ministrului de a desemna un alt membru al Guvernului în vederea exercitării cu caracter temporar a atribuţiilor de prim-ministru, în condiţiile în care preşedintele României are, potrivit art. 107 alin. (3) din Constituţie, competenţa de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, în situaţia în care prim-ministrul se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, aspect ce se subsumează unui raport de drept constituţional pur", susţine Iohannis.

Preşedintele se referă şi la existenţa unui blocaj instituţional, considerând că, prin emiterea deciziei premierului, funcţionarea Guvernului României este plasată în afara cadrului constituţional, consecinţa fiind imposibilitatea şefului statului de a-şi îndeplini competenţa constituţională privind desemnarea unui prim-ministru interimar.

"Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către prim-ministru se aduce la cunoştinţa preşedintelui României, care desemnează un prim-ministru interimar dintre membrii Guvernului. Prim-ministrul interimar va exercita toate atribuţiile prim-ministrului, Legea fundamentală neconţinând vreo dispoziţie din care să rezulte o limitare a exercitării acestora, o asemenea ipoteză fiind prevăzută numai în ceea ce priveşte atribuţiile preşedintelui interimar al României. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, procedura interimatului este compatibilă cu mandatul acordat de Parlament prin votul de învestitură, fiind menită să asigure buna funcţionare a Guvernului, în vederea realizării atribuţiilor acestuia", se menţionează în cerere.

Conform sursei citate, din coroborarea dispoziţiilor constituţionale rezultă că preşedintele este singura autoritate competentă să constate imposibilitatea exercitării de către premier a atribuţiilor, caz în care desemnează un prim-ministru interimar dintre ceilalţi membri ai Guvernului.

"Prim-ministrul nu are un drept de a propune persoana ce va fi desemnată în calitate de interimar, Constituţia recunoscând un drept exclusiv al preşedintelui României de a alege dintre membrii Guvernului persoana ce va fi desemnată prim-ministru interimar. Interimatul nu poate dura mai mult de 45 de zile. Legea fundamentală nu îl obligă pe prim-ministru să justifice motivul ce generează imposibilitatea exercitării atribuţiilor, astfel că ori de câte ori intervine o împrejurare care face imposibilă exercitarea atribuţiilor de către prim-ministru, se aplică procedura interimatului", susţine preşedintele.

În opinia sa, conducerea Guvernului nu poate fi exercitată de către o persoană desemnată printr-un act subsecvent acordării votului de încredere de către Parlament, în cazul de faţă un act emis de prim-ministru, ci numai de o persoană desemnată printr-un decret al preşedintelui, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale.

Referitor la sfera atribuţiilor ce vor fi exercitate de către vicepremierul Paul Stănescu, respectiv "conducerea operativă a activităţii Guvernului României", conform textului deciziei semnate de Viorica Dăncilă, preşedintele atrage atenţia că noţiunea de "conducere operativă" nu se regăseşte în Constituţie şi nici nu beneficiază de o definiţie legală.

"Statutul constituţional al prim-ministrului de a conduce Guvernul şi de a coordona activitatea membrilor acestuia îi conferă o autoritate de necontestat în interiorul Guvernului, legiuitorul stabilind că atunci când în Cabinet nu se poate ajunge la consens, deciziile sunt luate de către prim-ministru. (...) Această prerogativă are consecinţe în planul răspunderii politice şi juridice a membrilor Guvernului. Decizia prim-ministrului de a renunţa temporar la exercitarea atribuţiilor de conducere a Guvernului, fie ele şi operative - noţiune incertă sub aspect juridic - poate duce şi la situaţii conflictuale între prim-ministru şi membrii propriului Cabinet, în ceea ce priveşte funcţionarea Guvernului şi legalitatea actelor sau măsurilor promovate", precizează Iohannis în cererea adresată CCR.