CCR, un arbitru necesar pentru disputele dintre președinte și premier
De regulă, autorităţile publice nu au putere exclusivă de decizie într-un domeniu. Atribuţiile sunt împărţite, prin Constituţie. Şi asta a generat unele conflicte. Care este limita atribuţiilor preşedintelui sau ale premierului, au explicat judecătorii constituţionali. Tot ei recomandă, de fiecare dată, ca textul fundamental să fie interpretat cu bună credinţă.
În 2007, premierul Călin Popescu Tăriceanu muncea la o reclamaţie pe care să o depună la Curtea Constituţională. Vizat era Traian Băsescu, pentru refuzul de a o numi pe Norica Nicolai ministru al Justiţiei.
„Instrumente ale perioadei comuniste ajungem să le folosim şi astăzi. Şi fac un apel la preşedinte pentru a analiza elementele temeinice, profunde, obiective, legate de pregătirea politică, profesională a Noricăi Nicolai”, spunea atunci actualul președinte al Senatului.
Constituţia spune doar atât: preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Curtea a explicat sensul acestor dispoziţii. Preşedintele poate refuza numirea unui membru în Guvern, o singură dată, motivat.
„Astea apar în situaţia în care Guvernul, Parlamentul are o anumită culoare politică, iar Preşedintele aparţine unei alte zone politice. Avem şi un aspect pozitiv. Au fost tranşate nişte reguli. De acum înainte, viitorii preşedinţi vor avea nişte reguli după care să funcţioneze”, spune Claudiu Dinu, consilier prezidenţial.
O altă regulă explicată de Curte se referă la limita implicării preşedintelui în politică. Explicit, există doar regula privind interdicţia, pentru şeful statului, de a face parte dintr-un partid politic. Iar asta înseamnă, în opinia CCR, şi că poate avea păstra legătura cu partidul care l-a susţinut în alegeri, pentru a-şi putea îndeplini programul.
„Domnia sa este prima persoană care uită de litera Constituţiei şi interpretează textul acesteia în favoarea unui partid politic”, îl acuza Victor Ponta pe Traian Băsescu în această vară.
Iar cu privire la imunitatea sa, preşedintele nu trebuie niciodată să dea socoteală pentru opinii şi poate răspunde penal pentru faptele săvârşite înainte sau în timpul mandatului, numai din ziua în care nu mai este şef de stat.
„Nimeni nu e mai presus de lege. Nimeni, nici eu”, declarat recent șeful statului.
Iar recent, Traian Băsescu a spus că merge la Consiliul European din 18-19 decembrie, ultimul la care participă în calitate de preşedinte. La bază are şi o decizie a Curţii, care permite participarea premierului la astfel de reuniuni, doar cu derogare de la preşedinte.
„Da, trebuie să particip pentru că încă sunt în funcţie până pe data de 21. Şi oricum, susţin mai bine interesele României decât Ponta”, a mai spus Traian Băsescu.
„Au fost situaţii şi în care CC nu a dat dreptate preşedintelui. Într-o situaţie în care preşedintele a propus decorarea câtorva persoane, premierul a spus nu. Şi preşedintele a sesizat CC, Curtea Constituţională a spus "nu", nu este necesară motivarea, cele două semnături, cu alte cuvinte, au aceeaşi putere”, a spus Claudiu Dinu, consilier prezidenţial.
La un proiect de revizuire a Constituţiei au lucrat aleşii, anul trecut. Documentul, verificat inclusiv de Comisia de la Veneţia, este ţinut la sertar, în Parlament.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
