Proiectul de lege care majorează cu 140% indicatorul social de referinţă în următorii 3 ani, până la valoarea de 1.200 de lei, este constituțional, a decis CCR, care a respins, miercuri, o sesizare depusă de deputații PNL. Curtea a respins majorarea salariilor cu 15% a personalului contractual din cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului şi serviciilor Parlamentului.
Astfel, majorarea s-ar putea aplica ajutoarelor sociale în următorii ani, dacă președintele Klaus Iohannis va promulga legea.
Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament luna trecută.
"Valoarea indicatorului social de referinţă este de 500 lei. Valoarea indicatorului social de referinţă creşte anual până la atingerea valorii de 1.200 de lei, după cum urmează: la data de 1 ianuarie 2021 - 780 lei, la data de 1 ianuarie 2022 - 990 lei, la data de 1 ianuarie 2023 - 1.200 lei. Începând cu data de 1 ianuarie 2024, valoarea indicatorului social de referinţă se modifică anual, prin Legea bugetului de stat, în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pe an/ an anterior", conform actului normativ.
Majorările salariale cu 15% pentru personalul Administrației Prezidenţiale, SGG şi Parlament, respinse
Curtea a admis în schimb sesizarea de neconstituționalitate depusă de liberali privind majorarea salariilor cu 15% personalului contractual din cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului şi serviciilor Parlamentului, pentru complexitatea muncii.
PNL arăta în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale că legea încalcă principiul bicameralismului, în contextul unei forme semnificativ diferite a legii adoptate de Camera Deputaţilor în raport cu cea adoptată de Senat, a unor deosebiri majore de conţinut juridic între cele două forme, cât şi reglementarea unor elemente importante care se abat de la obiectivul urmărit de iniţiatori.
Liberalii invocă şi încălcarea principiului responsabilităţii fiscal-bugetare.
"Prin stabilirea unor sporuri care în prezent nu sunt reglementate prin legea salarizării unitare, Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Parlamentul procedează la modificarea implicită a Legii 5/2020, Legea bugetului de stat pentru anul 2020, deoarece sunt evidente implicaţiile bugetare ale adaosurilor salariale reglementate prin dispoziţiile de completare adoptate de Camera decizională, Camera Deputaţilor. În contra dispoziţiilor constituţionale şi jurisprudenţei Curţii, legiuitorul a ales să adopte legea fără consultarea Guvernului cu privire la impactul reglementării asupra Legii 5/2020 privind bugetul de stat pentru anul 2020, cu modificările şi completările ulterioare, nesolicitând fişa financiară obligatorie", se menţionează în sesizare, potrivit Agerpres.
Legea mai prevede: "Prin excepţie, pentru instituţiile din sistemul sanitar şi de asistenţă socială, cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cele din sistemul justiţiei, precum şi cele din subordinea Ministerului Justiţiei, suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comanda/salariilor de comanda şi a indemnizaţiilor lunare, după caz", potrivit textului adoptat luna trecută de Parlament, motivându-se că, astfel, se vor rezolva unele inechităţi salariale cu care se confruntă personalul din justiţie.
Instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vor fi exceptate de la obligaţia publicării listei cu funcţiile din cadrul acestor instituţii cu datele referitoare la drepturile salariale, conform proiectului.
Editor : Alexandru Costea
