Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) putea fi desființată încă de la începutul acestui an, dar actuala conducere a Ministerului a modificat proiectul pierzând avizul CSM și susținerea politică, spune ex-ministrul într-un interviu pentru Newsweek România.
Actualul deputat PNL spune că blocajul politic din jurul SIIJ cade în responsabilitatea partidului care și-a asumat conducerea ministerului de resort, adică USR-PLUS. La fel și întârzierea modificării Legilor Justiției, pe care Cătălin Predoiu o pune pe seama încercării noii conduceri a ministerului de a controla Parchetele.
„SIIJ putea fi desființată încă din februarie 2021, pe baza proiectului elaborat de Ministerul Justiției cu un an înainte și depus la CSM, care era favorabil atunci acelui proiect. În 2020 am avut proiectul, am avut un consens construit în CSM, dar nu am avut majoritate parlamentară, care aparținea PSD. La începutul lui 2021, după alegeri, erau toate „piesele” aliniate: proiect, consens CSM și majoritate parlamentară. Dar Ministerul a „umblat” neinspirat pe proiect, a pierdut consensul în CSM și, pe cale de consecință, fără avizul CSM, s-a pierdut coeziunea majorității parlamentare în jurul subiectului. Acestea sunt faptele. Pe baza lor, e ușor de văzut că s-a greșit strategia la Minister”, spune Predoiu.
Acesta consideră că resposabilitatea aparține USR PLUS.
„E nejustificat să se „țipe” acum la PNL și UDMR. „Cărțile” erau făcute încă din 2020 ca să treacă ușor proiectul desființării SIIJ. Dar nu PNL și UDMR erau responsabile cu păstrarea consensului în sistem și obținerea avizului CSM, ci partidul care și-a asumat conducerea Ministerului, adică USR-Plus. Cu politețe și respect colegial o spun. Cred că, în loc să căutăm vinovați, ar fi mai util acum să se negocieze constructiv și să se atingă un rezultat palpabil. Situația este gravă pentru că acum s-a ajuns la un blocaj politic greu de soluționat”, mai spune Predoiu.
Fostul ministru spune, de asemenea, că Legile Justiției putea fi corectat până acum.
„Legile Justiției au fost puse în dezbatere publică încă 4 august 2020. Până acum puteau fi adoptate, cu efecte care ar fi influențat inclusiv ridicarea MCV. Din punctul meu de vedere, noua echipă de la Minister ar fi trebuit să se limiteze la eventualele modificări propuse de sistem, de CSM și asociații, ONG-uri. Dar a ales să reintre în 2021 pe arhitectura proiectelor din 2020 cu o intervenție radicală. Ca și când dintr-un proiect de clădire stil baroc vrei să faci peste noapte una rococo! Și asta în timp ce proiectul era deja în dezbatere publică. Scopul a fost străveziu, și anume procedura de numire a procurorilor. Aparent, se justifică eliminarea politicului din procedură, a Președintelui României, și se propune în loc un tandem Minister - CSM. În plus, se propune „deposedarea” Procurorului General de atribuții manageriale și transferarea lor către Secția de procurori. Dacă dai praful retoricii la o parte și tragi linie, rezultă că Ministerul Justiției vrea să conducă Ministerul Public, adică procurorii, neutralizând Procurorul General, fie în mod direct, fie mijlocit de Secția de procurori a CSM. Mă întreb, nu e acesta un amestec al politicului în activitatea Parchetelor? Sigur că este, la nivelul Ministerului Justiției”, a mai declarat fostul ministrul al Justiției.
Editor : R.K.
