România foloseşte până la acest moment 3,4% din PIB pentru a sprijini economia şi cetăţenii, a declarat miercuri ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern.
„Aş vrea să profit de ocazie. Făceam o analiză asupra modului în care până la acest moment Guvernul a intervenit sau sprijinit economia, pentru că măsurile au fost prezentate fiecare în parte şi undeva din total nu s-a prezentat o anvelopă totală sau un regim total al efortului. Probabil că va fi o ştire. Până la acest moment, România a folosit 3,4% din PIB sau foloseşte 3,4% din PIB pentru a sprijini economia şi cetăţenii de la începutul anului şi până în prezent. Şi o să dau ca exemplu costul, dacă vreţi, sau cheltuielile care sunt făcute pentru susţinerea pensionarilor, creşterea pensiilor şi a 13-a indemnizaţie şi alocaţiile şi alte cheltuieli din pachetul social, inclusiv creşterea alocaţiilor, această ordonanţă cu privire la plafonarea preţurilor la energie electrică şi la gaz, dar şi programele pe care deja le-am aprobat în Guvern, de sprijin masiv al economiei, respectiv o contravaloare de 20 de miliarde de lei. Deci, iată, 3,4% din PIB deja vin în economie şi în sprijinul cetăţenilor. Undeva cred că este important să prezentăm acest lucru”, a spus ministrul Finanțelor, potrivit Agerpres.
De asemenea, Adrian Câciu a precizat că guvernul va veni în scurt timp cu un nou pachet de politici publice.
„Peste acest pachet cu care Guvernul deja a venit va veni noul pachet, noul mix de politici publice, care să se adreseze cetăţenilor şi companiilor pentru costurile crescute pe zona şocurilor petrecute pe lanţurile de aprovizionare, în special la combustibil şi la alimente, pe care deja dumneavoastră şi noi le resimţim”, a spus Adrian Câciu.
În ceea ce priveşte modul în care evoluează inflaţia, ministrul a arătat că, dacă anul trecut România se confrunta cu o inflaţie galopantă, respectiv o triplare a acesteia, de la 2,5% la 7,8%, anul acesta inflaţia a început să-şi încetinească accelerat viteza.
În altă ordine de idei, şeful de la Finanţe a afirmat că execuţia bugetară la două luni va fi publicată pe 25 martie şi se va putea constata o reducere a deficitului faţă de anul trecut, cu 0,4 puncte procentuale.
Câciu a adăugat că, în România, cursul valutar este stabil, în timp ce monedele ţărilor din regiune s-au depreciat masiv. Potrivit acestuia, stabilitatea cursului valutar înseamnă atât lichiditate în valută în piaţă, dar şi faptul că politica fiscal bugetară „îşi face elementele de conduită pe care şi le-a programat” şi funcţionează fără să destabilizeze alţi indicatori macroeconomici.
De asemenea, ministrul Finanţelor a anunţat că a fost aprobat miercuri cadrul temporar de ajutor de stat de către Comisia Europeană.
„Am vrut să anunţ şi public faptul că astăzi Comisia Europeană a aprobat cadrul temporar de ajutor de stat. Un cadru temporar pe care noi l-am solicitat încă de la începutul conflictului din Ucraina. În ECOFIN-uri personal am solicitat, dar şi la nivel de Guvern s-a făcut solicitare către Comisia Europeană. Iată că acest cadru temporar de ajutoare de stat şi de scheme de sprijin vine să ajute până la urmă economiile şi cetăţenii statelor membre, din perspectiva acordării unor scheme care să compenseze, dacă vreţi, costurile suplimentare generate pe de o parte de criza la preţurile la energie, pe de altă parte creşterile de costuri la combustibil, la alimente, dar şi efectele aplicării sancţiunilor internaţionale împotriva companiilor trecute pe lista de sancţiuni stabilită de Comisia Europeană, dar şi de alte foruri internaţionale. În acest context, se pot acorda granturi de la 35.000 de euro la 400.000 de euro pe companii, în funcţie şi de specific şi de sectorul în care îşi desfăşoară activitatea, care să susţină capitalul de lucru, lichiditatea companiilor, care să susţină până la urmă depăşirea acestei situaţii economice complicate în care ne aflăm, să susţină diferenţa de inflaţie care vine peste economii şi din cauza incertitudinilor create de conflictul din Ucraina. De asemenea, şi scheme de ajutor de stat care pot fi create pentru ceea ce înseamnă companiile energo-intensive, marii consumatori de energie, dar şi pentru companiile mari care sunt în industria aluminiului sau care utilizează un consum foarte mare de gaz”, a spus Adrian Câciu.
Editor : Robert Kiss
