Video Scandal pe bugetul din 2020. USR nu susține creșterea peste 3% a deficitului, în timp ce ALDE cere deficit de 4%
Grupul parlamentar al USR, dar și mai mulți parlamentari de la ALDE au depus amendamente la Legea plafoanelor bugetare, pe care Guvernul Orban își asumă joi răspunderea în Parlament. Conform proiectului transmis de Guvern, pentru anul 2020 se propune un deficit bugetar de 3,6% din PIB, iar pentru anul 2021 propunerea este de 3,34%. Cei din USR și din ALDE nu au fost de acord cu aceste plafoane și au făcut propriile propuneri.
ACTUALIZARE ora 12: Guvernul a respins, în ședința de joi, amendamentele USR și ALDE la Legea plafoanelor bugetare, care prevedeau scăderea, respectiv creșterea deficitului bugetar pentru anul 2020.
USR propune un amendament la legea plafoanelor bugetare prin care deficitul din anii următori să nu fie mai mare de 3%. „Creșterea previziunii de deficit peste limita de 3% este o greșeală. Deficitul va fi finanțat prin datorie, ceea ce va crește dobânzile pentru mediul privat și va devaloriza moneda națională. Guvernul trebuie să se încadreze într-o anvelopă bugetară sustenabilă”, se arată în expunerea de motive a amedamentului USR.
Deputații Andrei Gerea și Varujan Vosganian și senatorul Ion Popa de la ALDE au depus un amendament la legea plafoanelor bugetare în care cer deficit de 4% în anul 2020, adică cu aproape 0,4% mai mare decât propunerea guvernului, sumă care ar trebui direcționată către investiții. De asemenea, ALDE cere un deficit de 3,6% din PIB în 2021.
Guvernul Orban va decide dacă va ține cont de amendamentele propuse de USR și de ALDE la legea plafoanelor bugetare. De asemenea, mai multe amendamente au fost depus și la legea care reglementează transportul în afara localităților, legea pe care guvernul își va asuma joi răspunderea în Parlament.
Călin Popescu Tăriceanu a explicat că partidul său cere deficit de 4% pentru că tăierile la investiţii pentru a atinge pragul de 3% ar putea duce la încetinirea creşterii economice:
„Motivul este foarte simplu: după cum aţi văzut, pe anul 2019, exerciţiul bugetar se va încadra într-o limită de peste 4%. În momentul de faţă, la nivelul economiei mondiale şi europene se înregistrează o anumită încetinire a creşterii economice. Dacă noi în loc să alocăm bani mai mulţi pentru investiţiile publice vom aloca mai puţini, atunci fenomenul acesta de încetinire a creşterii economice se va amplifica. Cu alte cuvinte, este situaţia unei maşini care (sic!) ai scos-o din viteză şi îi mai pui şi frână. Şi acest lucru dacă nu se înţelege e foarte grav pentru că România are nevoie de creştere economică în continuare, o creştere economică sănătoasă care trebuie să fie bazată pe investiţii şi, sigur că aici sectorul public joacă un rol important, investiţiile pe care le poate susţine sectorul public. Acesta este motivul pentru care am făcut acest amendament, depus de colegii mei de la cameră, pentru a majora deficitul care este propus sau, mă rog, prognozat să se situeze la un nivel de 3,6%.
Toate ţările occidentale în anii '50-'60-'70 au funcţionat cu deficite bugetare foarte mari pentru că şi-au dat seama că singura şansă a lor este să îşi dezvolte infrastructură, fie că vorbim de infrastructura de transport, fie că vorbim de cea din sănătate, din învăţământ. Sigur că astăzi cu toţii ne uităm cu admiraţie la ţările occidentale care au pus pe planul 2 deficitul şi au pus pe primul plan investiţiile şi dezvoltarea şi cred că trebuie să luăm acest exemplu de la ei, dacă tot privim cu admiraţie şi invidie la ţările occidentale”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu într-o intervenţie telefonică la Digi24.
De partea cealaltă, liderul USR Dan Barna consideră că ar trebui atinsă ţinta de deficit de 3% şi spune că depăşirea ei ar putea duce la pierderea credibilităţii României:
„Ideea acestui amendament e tocmai să construim bugetul din această perspectivă de responsabilitate pentru că ideea că putem continua fără să facem acea restructurare a cheltuielilor publice nu poate să mai continue pentru că România îşi pierde credibilitatea şi acesta este moneda cea mai importantă pe pieţele internaţionale şi când vorbim de stabilitate. În momentul în care un stat îşi pierde credibilitatea, se întâmplă ce am văzut şi zilele trecute cu ratingul Standard&Poor’s. Miza este exact aceasta: de a construi bugetul pentru a arăta că avem capacitatea şi dorinţa de a face reforme structurale şi de a reduce cheltuielile mari ale statului. Sunt total de acord, dezvoltarea nu o poţi face decât prin investiţii, dar trebuie să ne asumăm că în momentul de faţă statul risipeşte enorm de mult”, a spus Dan Barna, liderul USR.
Editor: Robert Kiss
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
