BONTON. Consilierii Primăriei Capitalei, oamenii care gestionează un buget de 1 miliard de lei, de negăsit pentru cetățeni
În consiliul general al Primăriei Municipiului București sunt 52 de consilieri. Ei decid care sunt priorităţile capitalei. Şi tot ei sunt cei care ar trebui să rezolve problemele bucureştenilor. Însă, este aproape imposibil ca un cetăţean să ajungă să se adreseze unuia dintre aceşti domni.
„Şedinţele consiliului local sunt publice”, spune Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale. Însă, de fapt, accesul cetăţenilor la deciziile care privesc binele oraşului se rezumă doar la vizionarea şedinţelor la televizor.
„Stai într-o altă sală, la un alt etaj, sala de şedinţe e la etajul 3, sala de şedinţe e la etajul 1, tu stai şi te uiţi la un televizor şi practic nu ai nicio ocazie de intersecţie directă cu aceşti oameni care conduc Bucureştiul”, spune Sînziana Dobre - director de programe CeRe.
Chiar şi unora dintre cei împricinaţi li se pare puţin absurdă şi existenţialistă această situaţie.
„Să nu uităm însă că a fi în faţa unui televizor este într-un fel o depersonalizare şi probabil că acei cetăţeni s-au simţit izolaţi, poate nebăgaţi în seamă, poate nedoriţi acolo”, consideră Cătălin Câmpeanu, consilier general Primăria Bucureşti.
„În sala de şedinţă nu sunt locuri, avem câteva, fix locurile noastre, astea 55 de consilieri, în spate acolo o zonă înghesuită unde stă presa şi se calcă oamenii pe picioare şi mai intră doi-trei pe lângă cine apucă şi asta e sala noastră”, afirmă Gabriel Fătu, consilier general Primăria Bucureşti.
Sânziana Dobre face parte dintr-o organizaţie nonguvernamentală care ajută cetăţenii din toată ţara să-si rezolve problemele cu autoritățile. Unii consilieri generali nu au date de contact publicate pe site-ul primăriei, nu au program de audienţe, proiectele care îi interesează direct pe cetăţeni nu sunt făcute publice la timp, iar oamenii sunt fie ignoraţi, fie plimbaţi dintr-o parte în alta. Pentru a schimba lucrurile, organizaţia CeRe a pornit campania "Nu aştepta super-eroi, cere-ţi oraşul înapoi”.
„Un consiliu general al capitalei ar trebui în primul rând să fie accesibil oamenilor, acum ca să ajungi la ei trebuie să treci printr-o junglă. Noi ne imaginăm că atunci când vom termina noi această campanie, drumul va fi aşa deschis, bătătorit, te vei putea duce pe jos sau cu căruciorul sau cu ce vrei tu. Acuma trebuie să fii foarte bine pregătit”, mai spune directorul de programe CeRe.
Adoptă un consilier
Prin această Campanie, care se află în plină desfăşurare, voluntarii îşi aleg câte un reprezentant din primărie pe care încearcă să-l convingă cât de important este ca cetăţenii să-l poată contacta. Mai pe scurt „îl adoptă”.
„L-am ales pe Mihai Doru Giugula, pentru că este din categoria consilierilor grei... Am sunat şi mi-a răspuns. Am intrat în conversaţie cu dumnealui, m-am identificat, i-am explicat cine sunt, în ce calitate sun şi i-am vorbit despre proiect. În momentul în care am pronunţat cuvântul adoptat, dialogul s-a întrerupt. A urmat un schimb du-te vino de sms-uri în care dumnealui a insistat foarte tare pe ideea de adopţie, pe ideea faptului că eu ar trebui să nu stau cu mâna întinsă, să nu cer dumnealui nimic. Mi-a solicitat să fac apel la cei 7 ani de acasă şi să nu mai solicit informaţii, ci să studiez codul bunelor maniere. În continuare domnul consilier nu are niciun fel de informaţii pe pagina de web. Şi atunci, dacă avem un consilier care la al patrula mandat nu are nici măcar C.V., raport de activitate, nu mai spunem program de audienţe pe pagina de web disponibile, date de contact, cred că este vina noastră, a cetăţenilor şi l-am lăsat patru mandate să facă”, spune Ane Marie Necşulescu, cetăţean.
Chiar dacă Anne Marie Necşulescu i-a explicat consilierului că, de fapt, ceea ce încearcă să facă este să adopte o problemă pe care să o rezolve, bariera de comunicare rămâne de netrecut.
Convorbire telefonică reporter Digi24 - Doru Mihai Giugula, consilier:
- De ce nu aveţi datele de contact pe site-ul primăriei?
- Dar cine este Anne Marie Necşulescu?
- Este un cetăţean care...
- Spuneţi-i să adopte pe mă-sa... Sper că m-aţi înregistrat, da?
- Mulţumesc.
- Bine, la revedere.
Când nu s-au lovit de o atitudine agresivă, cel mai adesea cetăţenii nu au primit niciun răspuns.
„Sincer, mi-e foarte greu să înţeleg de ce unii dintre colegii mei au avut o atitudine reticentă, ba chiar aş putea spune agresivă”, spune Cătălin Câmpeanu, consilier general al municipiului Bucureşti.
„Se tem de astfel de discuţii poate, unii dintre colegii noştri”, adaugă Gabriel Tănase, consilier general Primăria Bucureşti.
„Unii poate nici nu sunt interesaţi să fie deranjaţi, alţii poate da, nu vor, deşi avem telefon de serviciu, ar trebui să fim la dispoziţia cetăţeanului zi şi noapte, dacă are o problemă ne poate contacta, ne poate suna”, consideră Gabriel Fătu, consilier general al municipiului Bucureşti.
Şi totuşi un comportament civilizat este posibil. Unii cetăţeni au avut mai mult noroc.
„Întâlnirea cu consilierul a fost una surprinzătoare, ciudat că începem să ne mirăm în faţa lucrurilor normale, dar mie mi s-a părut foarte elegant faptul că mi-a trimis un sms înainte să-mi spună: ştiţi, întârzii un pic, luaţi un loc, beţi o cafea, revin, sunt la comisie. Discuţia a decurs foarte normal şi civilizat”, povestește Elena Calistru, cetăţean.
Cu ajutorul campaniei, din cei 52 consilieri, 44 şi-au publicat datele de contact pe site-ul primăriei. Nu se ştie însă, câţi dintre ei au înţeles cu adevărat că trebuie să schimbe ceva în relaţia cu cetăţenii.
„Îmi închipui că într-adevăr nu trebuie să fii un supererou ca să faci administraţie. Ai nevoie doar de înţelegerea necesităţilor cetăţenilor şi ale oraşului”, susține Gabriel Tănase, consilier general Primăria Bucureşti.
„Mi s-a părut puţin aşa, hilar şi au comentat mulţi pe tema asta şi au zis că practic suntem aşa, ca nişte căţei pe care cineva are nevoie să-i adopte. Dar cred că până la urmă cetăţenii au nevoie să aibă o relaţie corectă cu cei pe care i-au ales şi care ar trebui să îi ajute în rezolvarea unor probleme”, spune Gabriel Fătu, consilier general al municipiului Bucureşti.
„Mi s-a părut chiar o iniţiativă lăudabilă şi una de natură să ne aducă mai aproape de cetăţeni”, spune Cătălin Câmpeanu, consilier general al municipiului Bucureşti.
Bucureştenii care s-au implicat în această problemă au demonstrat că, dacă nu te lupţi pentru ceea ce vrei, înseamnă că nu vrei suficient.
„Ei arată că se pot schimba lucrurile, adică mi se pare că sunt nu o floare cu care se face primăvară, mi se pare că începe să fie acea masă critică de oameni care adunaţi şi organizaţi şi mânaţi de propriul interes şi de dorinţa de a ţine responsabile autorităţile vor face ca pe termen lung balanţa puterii să nu mai fie doar de partea autorităţilor, ci să fie un echilibru”, afirmă Sînziana Dobre, director de programe CeRe.
Cei mai mulţi dintre consilieri au înţeles că rolul lor este acela de a rezolva problemele oamenilor pe care îi reprezintă. Au mai rămas totuşi 8 care nu pot fi contactaţi şi o sală de şedinţe publice, pe care, bucureştenii o pot privi, în continuare, la televizor.
Relaţia dintre cetăţeni şi autorităţi rămâne, deocamdată, o cursă cu obstacole. Dar până când lucrurile se vor schimba, dacă se vor schimba, mai sunt oameni care îşi apără oraşul. Prin acţiuni, şi nu prin promisiuni.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
