Avizul pentru ridicarea imunității lui Varujan Vosganian, amânat în Senat
Tudor Chiuariu, președintele Comisiei Juridice, a spus că nu s-a primit de la parchet întreg dosarul, în baza căruia senatorii să ia o decizie, ci doar referatul anchetatorilor DIICOT.
El a propus ca următoare ședință a comisiei să fie miercurea viitoare. Atunci va avea loc o ședință secretă în care se va discuta acest dosarul cu probatoriul împotriva lui Varujan Vosganian.
„E prima oară când luăm în discuție, am fost sesizați de Biroul Permanent cu cererea procurorului general, prin intermediul ministrului Justiției. De obicei, am înțeles că practica a fost în cazul unor cereri similare care au mai venit la Senat ca, odată cu referatul să ajungă și materialul probator, nu știu din ce cauză acesta încă nu a ajuns, dar probabil că în zilele următoare, astfel încât miercurea viitoare să fim în situația de a putea studia acest material”, a afirmat Tudor Chiuariu.
„Cred că vom face și o adresă în sensul ăsta, să le aducem la cunoștință că nu au materialul probator despre care se vorbește în adresa lor de înaintare nu a ajuns la Senat”, a spus șeful Comisiei juridice din Senat.
Ministrul Economiei este acuzat de procurorii DIICOT subminarea economiei naţionale în dosarul Romgaz.
Avizul Comisiei juridice este consultativ, decizia finală va fi luată de plen, cu majoritatea voturilor.
Imunitatea lui Varujan Vosganian depinde în mare măsură de votul senatorilor PSD. Liberalii au anunţat deja că vor vota împotriva cererii procurorilor.
PDL şi UDMR au anunţat că sunt de acord cu ridicarea imunităţii, în timp ce PSD nu a luat încă o decizie. Dacă plenul încuviinţează urmărirea penală, ministrul Varujan Vosganian riscă să-şi piardă şi funcţia din guvern. Potrivit Constituţiei, preşedintele poate suspenda un ministru împotriva căruia a început urmărirea penală.
Ce prevede statutul aleșilor
Statutul aleșilor, publicat în Monitorul Oficial în 25 iulie, reglementează procedura de reținere, arestare sau percheziție a parlamentarilor.
Varianta de statut adoptată de aleși a fost a cincea în cele şase luni în care legea a fost respinsă o dată de preşedinte şi de trei ori de Curtea Constituţională. Ceea ce s-a atacat a fost procedura în caz de reținere, arestare sau percheziție și în cazul cererii de începere a urmăririi penale.
Unul dintre articolele care fuseseră atacate și declarate neconstituționale de CCR prevedea ca sesizarea pentru a cere începerea urmăririi penale trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice care justifică începerea urmăririi penale.
Astfel, articolul 24, privind „Procedura în caz de reținere, arestare sau percheziție”, din Capitolul V, „Imunitatea parlamentară”, a fost modificat în legea publicată în Monitorul Oficial în conformitate cu decizia CCR.
„(1) Cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului ori a senatorului se adresează președintelui Camerei din care face parte de către ministrul Justiției.
(2) Președintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoștința Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul secret al majorității membrilor săi.
(3) Cererea ministrului Justiției, însoțită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere și adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului.
(4) Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi. Hotărârea camerei se comunică de îndată ministrului justiției și se publică în Monitorul Oficial al Rpmâniei, Partea I, în termen de 3 zile. Data comunicării către ministul justiției este data intrării în vigoare a hotărârii.
(5) În condițiile în care Parlamentul se găsește în vacanță, președintele Camerei ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.”
Ce spuneau articolele contestate din statut
Parlamentarii convocaţi la începutul lunii iulie în sesiune extraordinară au acceptat, cu 391 de voturi pentru şi doar unul împotrivă, să elimine din statut articolele declarate neconstituţionale, care le-ar fi oferit o mai mare protecţie în faţa legii.
Comisiile Juridice din Camera Deputaţilor şi din Senat şi Comisia specială pentru Statutul parlamentarilor au decis eliminarea următoarelor articole din Statutul parlamentarilor:
Articolul 24, indice 1, privind „Reţinerea în caz de infracţiune flagrantă”, care avea următorul cuprins: „(1) În caz de infracţiune flagrantă, deputatul sau senatorul poate fi reţinut şi supus percheziţiei. Ministrul Justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei din care deputatul sau senatorul face parte asupra reţinerii sau percheziţiei. În cazul în care Camera Constată că nu există temei pentru reţinere va dispune, imediat, prin hotărâre, revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârea de revocare a reţinerii se execută de îndată de către ministrul Justiţieişi va fi comunicată şi CSM. (2) Dacă Parlamentul nu este în sesiune, Camera din care face parte deputatul sau senatorul în cauză va fi convocată de urgenţă de către preşedintele acesteia. Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător”.
Articolul 24, indice 2, privind „Procedura în cazul cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator”, care avea următorul cuprins:
„(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exerciatrea mandatului unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul art. 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice care justifică începerea urmăririi penale.
(2) Preşedintele Camerei sesizate prezintă Biroului permanent cererea, iar acesta sesizează comisia care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, pentru întocmirea unui raport, stabilind şi un termen pentru depunerea acestuia, care nu poate fi mai mare de 20 de zile.
(3) Comisia solicită audierea deputatului sau senatorului respectiv, iar în cazul în care acesta refuză să se prezinte, aceasta se consemnează în raportul comisiei.
(4) Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.
(5) Hotărârea privind aprobarea cererii de începere a urmăririi penale se supune spre dezbatere şi adoptarea plenului respectivei Camere în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Acesta se adoptă cu respectarea prevederilor art 67 şi ale art 76 alin (2) din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile.
(6) Hotărârea privind aprobarea cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are ş calitatea de deputat sau de senator se transmite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţiş şi Justiţie şi Preşedintelui României, de către preşedintele Camerei respective.
(7) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi foştilor membri ai Guvernului care au calitatea de deputat sau de senator pentru faptele săvârşite în calitate de membru al Guvernului”.
În condiţiile eliminării acestor două articole din textul de lege, prevederile din vechiul statut pe această temă s-au menţinut.
Ce decisese CCR
În 19 iunie, Curtea Constituțională a României s-a pronunțat asupra neconstituționalității a două articole, ca urmare a sesizării președintelui Traian Băsescu.
„Admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi constată că dispoziţiile art.I pct.18 [referitoare la modificarea art.24] şi ale art.I pct.19 [referitoare la introducerea art.242] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor sunt neconstituţionale”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
