Asociațiile din Justiție, apel către Guvern: Nu adoptați OUG pentru amnistie și grațiere

Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația „Inițiativa pentru Justiție” cer Guvernului PSD-ALDE „să renunțe la orice intenție de adoptare a vreunui proiect care să afecteze capacitatea instituțională de luptă împotriva infracționalității, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, și care să pună în pericol valori sociale fundamentale într-un stat de drept”.

Organizațiile profesionale atrag atenția că nu a fost pus în dezbatere publică vreun proiect de act normativ privind amnistierea și grațierea unor pedepse și că, dacă se întocmesc astfel de acte, ele trebuie să fie „însoțite de o notă de fundamentare care să aibă la bază studii serioase, de criminologie, de impact social și procedural, cu implicarea tuturor experților tehnici relevanți, cu precădere cei internaționali”.

Asociațiile trec în revistă și câteva principii esențiale pentru o democrație reală, începând cu acelea privind emiterea ordonanțelor de urgență.

„Chiar dacă, din punct de vedere constituțional, se acceptă o procedură excepțională de substituire a Parlamentului în edictarea actelor normative de reglementare primară (inclusiv pentru legi organice), această posibilitate nu poate fi similară unui drept discreționar al Guvernului și nu poate justifica abuzul în emiterea ordonanțelor de urgență, legate de existența unor situații excepționale, care impun adoptarea unor reglementări urgente, conform art.115 alin. (4) din Constituție (a se vedea Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000 pronunțată de Curtea Constituțională a României)”, se arată în solicitarea magistraților.

Asociațiile susțin că „în caz contrar, se poate vorbi despre o imixtiune nepermisă în competența legislativă a Parlamentului, încălcându-se principiul separației puterilor în stat, ordonanțele de urgență neputând fi adoptate în domeniul legilor constituționale, neputând afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție (nu pot fi suprimate, nu se poate aduce atingere, nu pot fi vătămate, lezate etc.), drepturile electorale, respectiv măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică [a se vedea art.115 alin. (6) din Constituție]”.

Organizațiile profesionale realizează și o scurtă prezentare a unor acte normative privind amnistierea și grațierea în decursul ultimilor 50 de ani:

„Prin Decretul nr. 255/1987, adoptat de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, s-au amnistiat infracțiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevedeau o pedeapsă privativă de libertate până la 3 ani inclusiv sau amenda, fiind grațiate în întregime pedepsele cu închisoare până la 5 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amenda, aplicate de instanța de judecată, fiind exceptați de la beneficiul legii potrivit celor de mai sus, precum și de la reducerea pedepselor cu un anumit procent autorii unor infracțiuni de omor, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, tâlhărie, provocare ilegală a avortului, infracțiuni contra avutului obștesc cu consecințe grave ori deosebit de grave, luare de mită, dare de mită, trafic de influență, ultraj cu violență și evadare.

Prin Decretul nr. 11/1988, adoptat de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, s-au amnistiat infracțiunile pentru care s-a aplicat pedeapsa cu închisoarea până la 10 ani inclusiv, s-au redus la jumătate pedepsele cu închisoare mai mari de 10 ani aplicate de instanța de judecată și s-au comutat în 20 ani de închisoare pedepsele cu moartea aplicate de instanțele de judecată.

Prin Decretul-lege nr. 3/1990, adoptat de Consiliul Frontului Salvării Naționale, s-au amnistiat infracţiunile politice prevăzute în Codul penal şi în legile speciale săvârşite după data de 30 decembrie 1947, precum și infracțiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevedeau o pedeapsă privativă de libertate până la 3 ani inclusiv sau amenda, fiind grațiate în întregime pedepsele cu închisoare până la 3 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amenda, aplicate de instanța de judecată, fiind exceptați de la beneficiul legii potrivit celor de mai sus autorii unor infracțiuni de omor, tâlhărie, vătămare corporală gravă, viol, distrugere calificată, luare de mită, arestare nelegală şi cercetare abuzivă, supunere la rele tratamente, represiune nedreaptă, evadare, precum şi orice infracţiuni sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare.

Prin Legea nr. 543/2002, adoptată de Parlamentul României, s-au grațiat în întregime pedepsele cu închisoarea până la 5 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanțele de judecată, fiind exceptați de la beneficiul legii, potrivit celor de mai sus, autorii unor numeroase categorii de infracțiuni, printre care: cele contra siguranței statului, omor, vătămare corporală gravă, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, abuzul în serviciu în formă calificată, luarea de mită, darea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influență, infracțiunile prevăzute în art. 7-18 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, infracțiunile prevăzute în art. 10-16 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, infracțiunile prevăzute în art. 23 și 24 din Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, etc.

Succesiunea unor acte normative în acest domeniu este strâns legată de unele măsuri reparatorii asociate sechelelor prin care a trecut societatea românească în primii ani ce au urmat Revoluției din 1989. 

Actul normativ prin care s-a legiferat de-a lungul timpului în acest domeniu este cel ținând de resortul puterii legislative, nici măcar în perioada comunistă astfel de măsuri de politică penală nefiind adoptate de puterea executivă, ca legiuitor delegat ori în regim de urgență. 

Nu în ultimul rând, raportat la tipologia infracțiunilor susceptibile de a se circumscrie sferei trasate de actul de clemență, este de notat faptul că legea adoptată în anul 2002 a exclus de la aria sa de aplicare atât infracțiunile de serviciu, cât și cele de corupție, cele vizând combaterea evaziunii fiscale, precum și prevenirea și sancționarea spălării banilor”.  

Nu în ultimul rând, Asociațiile prezintă riscurile asociate grațierii colective.

„Grațierea colectivă reprezintă, de principiu, un instrument de reconciliere, conceput pentru a încheia diverse conflicte sociale sau pentru a aduce pacea în state în care astfel de conflicte severe sunt latente, situație în care România nu se află”, se arată în documentul magistraților.

Liderii social-democrați iau în calcul varianta ca Executivul să adopte pe 19 decembrie ordonanța de urgență privind amnistia și grațierea, potrivit unor surse citate de G4media. Aceasta deși, oficial, atât premierul Viorica Dăncilă, cât și președintele PSD, Liviu Dragnea, neagă că un astfel de act normativ ar fi pe agenda imediată.

Premierul Viorica Dăncilă a exclus joi, din nou, posibilitatea ca Guvernul să dea o ordonanţă de urgenţă pe amnistie şi graţiere până la sfârşitul anului. Ea a repetat că pe masa Guvernului nu există o astfel de ordonanţă şi nici nu a discutat cu nimeni din partid pe această temă. Nu a putut, însă, da un răspuns tranşant dacă se va discuta sau nu pe această temă în şedinţa CEx din 16 decembrie.

„În calitate de prim-ministru nu am un act normativ care să prevadă aşa ceva (amnistia şi graţierea - n.r.), nu am avut o discuţie, deci nu pot să prevăd... Eu cred că... nu ştiu dacă se impune o discuţie, deci nu pot să ştiu ce se va discuta în Comitetul Executiv", a spus Dăncilă. Întrebată dacă ea consideră oportună o ordonanţă pe amnistie şi graţiere, Dăncilă a spus că fiecare poate să îşi spună opinia. „Eu vă spun că nu se dă acum nicio ordonanţă (referitoare la amnistie şi graţiere - n.r.)", a adăugat ea.

Miercuri seară, jurnaliștii l-au întrebat, din nou, pe președintele PSD, Liviu Dragnea, despre o ordonanță de urgență pe amnistie și grațiere. „Eu nu am pe masă nicio ordonanţă de amnistie. E a mia oară când mă întrebaţi de ea, o să plictisiţi lumea”, a răspuns acesta, adăugând că a „cerut public să se găsească o soluție pentru a se încerca să se repare toate nedreptățile din România”.

Marți, de la Bruxelles, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că un act normativ privind amnistia şi graţierea nu este un act de clemenţă pe care „şi-l doresc doar unii”.