Analiză „Cultura politică”. Promisiunile încălcate și prioritățile amânate ale USL
Toamna vine cu veşti proaste pentru bugetari. De fapt nu toamna, ci guvernul! După ce săptămâna trecută premierul Victor Ponta şi ministrul muncii, Mariana Câmpeanu, au promis că salariile vor creşte de la începutul anului viitor, ei bine, azi lucrurile s-au schimbat: salariile bugetarilor nu vor creşte anul viitor. Mai mult, nu se vor acorda nici tichete de masă, nici de vacanţă şi nici cadou. Toate acestea apar în scrisoarea cadru a Ministerului Finanţelor după care se va construi bugetul pe anul viitor, scrisoare trimisă azi în şedinţa de Guvern.
Iată ce spunea premierul săptămâna trecută: „Avem o posibilitate de creștere cu 3-4 la sută a fondului de salarii, trebuie să stabilim până la sfârșitul lunii dacă mai mărim salariile mici din administrația publică sau acoperim impactul negativn al CAS-ului....discutăm la finalul lunii cu FMI, în prima ședință din noiembrie aprobăm proiectul de buget, îl trimitem la Parlament”.
Revizuirea Constituției și regionalizarea
Sigur, ne-am cam obişnuit cu promisiunile fără acoperire, cu neputinţa întotdeauna justificată, cu eşecurile anunţate cu seninătate nu doar de Guvernul Ponta, ci de politicienii români, în general. Dar acum USL este la putere, despre guvernul USL vorbim. Vă mai amintiţi cum se băteau liderii coaliţiei cu pumnul în piept că vor reforma clasa politică din temelii, că vor schimba fundamentul statului, că vor face, că vor drege? Praful s-a ales de toate aceste promisiuni! Să luăm câteva dintre ele, pe rând: priorităţile zero ale USL au fost anunţate cu mare tam-tam ca fiind revizuirea Constituţiei şi regionalizarea României. Iată declaraţiile:
Crin Antonescu: Tema revizuirii Constituției, care este o temă fundamentală, de asemenea tema importantă a regionalizării și descentralizării.
Victor Ponta: Noi cei de la USL avem un plan foarte ambițios (..) în mai-iunie - și dacă e nevoie prelungim și sesiunea - să se voteze în cele două Camere propunerea de revizuire. După care, probabil, în septembrie-octombrie, să avem referendumul.
Crin Antonescu: „N-am neglijat-o, n-am abandonat-o, este o prioritate, dar care, din motive practice, este amânată pentru anul următor”.
Concluzia: Sigur, rămân priorităţi, dar au fost amânate, asta dacă priorităţile pot fi amânate. Nu se mai revizuieşte nicio Constituţie anul acesta, poate nici anul viitor, nu se mai face nicio regionalizare.
Descentralizarea
De altfel, marea descentralizare pe care vor să o facă autorităţile de anul viitor s-a împotmolit din nou. Ieri ar fi trebuit să fie ultimele negocieri în privinţa companiilor şi a instituţiilor care vor trece de la ministere la autorităţile locale. Însă liderii din teritoriu şi şefii de la Bucureşti nu s-au înţeles unde vor rămâne agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi poliţia rutieră. Negocierile vor continua mâine, dar la nivel politic, în cadrul USL.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Poate vă întrebaţi de ce atâta încrâncenare, ce e atât de mult de negociat între două partide pe marginea unui proiect prezentat drept unul de interes naţional. Ei bine, discuţia a pornit de la un proiect scris de Liviu Dragnea însuşi, dar care a fost vehement contestat de PNL, partid care s-ar fi ales doar cu firimiturile festinului social-democrat. Pe harta României, 22 de judeţe sunt controlate de PSD, în vreme ce 14 sunt ale PNL. În ceea ce priveşte primăriile, din cele 3196, 1192 au fost adjudecate de PSD şi abia 808 de PNL. Aceşti primari şi preşedinţi de consilii judeţene, cei mai mulţi de la PSD, ar urma să primească prin ordonanţa Dragnea puteri care acum aparţin miniştrilor.
Şi culmea, cele mai afectate ministere vor fi cele din sfera PNL, care vor pierde cele mai multe atribuţii: sănătatea, munca, transporturile, cultura, pădurile şi apele, agricultura şi turismul. Aşa se explică de ce greii liberali au sărit pur şi simplu la gâtul lui Liviu Dragnea imediat ce au aflat, din presă, despre proiectul său de act normativ. Cu alte cuvinte, descentralizarea e o luptă pentru putere şi pentru dominaţie, de aici negocierile dure între liberali şi social-democraţi
Grija față de mediu
Dar despre opoziţia puternică a lui Victor Ponta şi a întregului USL faţă de exploatarea de la Roşia Montană şi faţă de gazele de şist vă mai amintiţi? Când au ajuns la Palatul Victoria şi-au dat brusc seama că sunt bune ambele proiecte. De altfel, gazele de şist fuseseră trecute şi în moţiunea de cenzură care a demis guvernul Ungureanu, la capitolul „privatizări din care nu câştigă nici statul, nici economia, ci doar clientela politică".
Mai există un exemplu de întoarcere la 180 de grade, de promisiune încălcată: în decembrie 2011 USL semna un acord cu Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului, valabil până în 2020, în care îşi luau angajamentul că vor da o lege prin care vor interzice eutanasierea câinilor maidanezi. Au dat legea luna trecută, dar actul normativ prevede exact invers decât promiseseră: eutanasierea este permisă.
Cel mai cinstit guvern
Şi o ultimă chestiune din capitolul una spunem alta facem. Iată ce spunea Victor Ponta în aprilie 2012, imediat după ce preşedintele Traian Băsescu l-a însărcinat cu formarea noului guvern: „Este cel mai cinstit Guvern pe care l-a avut România”.
O promisiune frumoasă! Numai că lucrurile nu au stat chiar aşa. Cel mai cinstit guvern pe care l-a avut România a pierdut într-un an de zile nu mai puţin de nouă miniştri, pe toţi din cauza problemelor cu justiţia. Un larg spectru al acuzaţiilor a decimat cabinetul Ponta: de la plagiat, la incompatibilitate, conflicte de interese, corupţie sau subminarea economiei naţionale. Chiar șeful Executivului a trebuit să facă față acuzației că a plagiat în teza de doctorat. Episodul a fost unul tensionat, acuzația de plagiat fiind confirmată de Universitatea din București, dar infirmată de o comisie din subordinea Ministerului Educației.
Traseism politic și scandaluri cu justiția
„USL este alianţa tuturor posibilităţilor". Afirmaţia îi aparţine chiar unuia dintre copreşedinţii uniunii, liderul PNL şi preşedintele Senatului, Crin Antonescu. A vrut să fie ironic faţă de traseismul parlamentar care a luat amploare şi al cărui beneficiar este, în special, PSD, partid care şi-a luat angajamentul de a stopa acest flagel. Dar nu încălcarea cuvântului dat îl îngrijorează pe Crin Antonescu, ci faptul că social-democraţii îşi sporesc în fiecare zi numărul parlamentarilor, consolidându-şi o majoritate care le-ar permite să guverneze fără liberali.
Întorcându-ne, însă, la afirmaţia liderului PNL, că USL este alianţa tuturor posibilităţilor, ironia nu prea mai pare ironie, ci o recunoaştere a unei situaţii de fapt. Amintiţi-vă numai ce personaje au introdus liberalii şi social-democraţii în parlament.
După sucesul obţinut de Partidul România Mare cu artişti precum Ion Dolanescu şi Irina Loghin, celelalte partide au înţeles că acolo unde-i cântec sunt şi voturi. Social-democraţii au mizat în 2012 pe Mihai Sturzu, solistul trupei HiQ, şi au câştigat. Nu e însp uşor sa te împarţi între politica şi scena.
„De Revelion, ca în fiecare an, de mulţi ani încoace am concerte cu trupa mea preferată HI-Q”, a declarat Mihai Sturzu.
Scandalurile, controversele şi problemele cu justiţia nu îi împiedică pe unii să facă politică. Mai mult, se bucură de sprijinul şi promovarea partidului din care fac parte. Celebru este cazul fostului deputat PSD Ion Stan, acuzat de corupţie. Procurorii au cerut ridicarea imunităţiiii pentru a fi reţinut, însă deputaţii au amânat votul până la constituirea noului Parlament. Ion Stan a fost reales deputat cu peste 60 la sută dintre voturi.
„DNA-ul, dacă are probe, să îmi trimită dosarul la instanța de judecată. Nu am de ce să-mi dau demisia, pentru că nu mă consider vinovat”, declara Ion Stan.
Relu Fenechiu, trimis în judecata de DNA pentru complicitate la abuz în serviciu, a candidat în 2012 şi a câştigat un nou mandat de deputat. În ciuda problemelor cu justiţia a ajuns chiar ministru.
Din oferta electorală a partidelor nu au lipsit nici jurnaliştii. În 2012, Sorin Roșca Stănescu a candidat pentru un mandat de parlamentar sub sigla PNL, iar fosta realizatoare de televiziune Gabriela Firea a candidat la Senat din partea PSD intr-un colegiu din Ilfov.
„Mi-ar fi mai ușor să candidez în colegiul care conține și oralul Voluntari, pentru simplul motiv că soțul meu a fost ales patru mandate la rând”, mărturisea jurnalista.
În selecţia membrilor, partidele au demonstrat că studiile candidaţilor nu ar fi lucru care le preocupă. Au promovat intelectuali în aceeaşi masură în care au susţinut oameni fără pregătire. Astfel au ajuns colegi de partid Neagu Djuvara și George Becali.
„Dacă nu îmi dau funcții, eu de ce să rămân? Ținta mea este Antonescu președinte și eu președintele PNL!”, declara George Becali.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
