Exclusiv Ambasadorul Spaniei la Bucureşti: „Vom fi mai buni şi mai siguri cu România şi Bulgaria în zona Schengen”
Spania este nu doar cea mai căutată destinaţie turistică din Europa, dar, pentru şase luni, este şi ţara care deţine preşedinţia Uniunii Europene. România nu poate găsi un susţinător mai mare pentru aderarea la zona Schengen. Până acolo însă, preşedinţia spaniolă are de rezolvat unul dintre cele mai grele dosare europene: cel al migraţiei şi azilului. Totul vine pe fundalul unei creşteri fără precedent a extremismului pe tot continentul nostru.
De regulă, când nu ai idei prea multe, dai vina pe cineva şi asta îi aduce de partea ta pe cei revoltaţi din tot felul de motive. Reţeta este simplă, întrebarea care se pune este şi, cum va arăta o Europă în care democraţia dispare? José Antonio Pérez-Solórzano este ambasadorul Spaniei la Bucureşti şi a vorbit despre această temă în emisiunea „Paşaport diplomatic”.
Planurile Spaniei pentru o Europă unită
Cristina Cileacu: D-le ambasador, Spania a preluat președinția europeană într-un moment în care ordinea mondială pare să se schimbe. Cu toții trebuie să ne adaptăm rapid la această situație. Spania are o viziune strategică pentru Europa. Care este aceasta?
Jose Antonio Perez-Solorzano: Da, a început președinția noastră, duminică, și am început, președintele guvernului (n.r. Pedro Sanchez) a început cu un semn foarte puternic, prima vizită a fost în Ucraina. Ştim că ordinea globală se schimbă din cauza, printre altele, din cauza acestui război ilegal, a agresiunii Rusiei, a lui Putin, împotriva Ucrainei. Așadar, în acest context, când noua ordine internațională care se reconstruiește, noi preluăm președinția Uniunii Europene. Este a cincea noastră președinție de când ne-am alăturat proiectului european, în 1986. Și este o președinție specială, pentru că ajungem la sfârșitul mandatului Parlamentului European și al Comisiei Europene. Așadar, avem multe dosare legislative, care ne afectează viața zilnică, care ar trebui încheiate sau cel puțin aduse aproape de sfârșit. În acest sens, am lucrat aproape, în ultimii doi ani, cu toate președințiile anterioare, pentru a avea o președinție care să livreze rezultate cetățenilor. Prioritățile noastre sunt clar marcate de această idee. Când vorbim despre reindustrializare, deschidere, autonomie strategică, trebuie să vorbim și despre competitivitatea Europei. Am trecut prin vremurile grele pentru că toate industriile din Europa, multe industrii europene au fost mutate.
Cristina Cileacu: Da, au sunt în străinătate, în afara Europei.
Jose Antonio Perez-Solorzano: Știi, dificultățile pe care le avem acum, în privinţa alimentelor şi în sectoarele primare, cetățenii plătesc prețuri mai mari și din cauza acestor probleme. Așadar, când vorbim despre reindustrializare, ne gândim la o anumită autonomie în lanțurile de aprovizionare și, în același timp, luăm în considerare şi provocările de mediu. Dacă spunem reindustrializare, ei bine, industria numărul unu în viitor este robotica, vorbim de îngrășăminte bio, despre componente de mașini fabricate în Europa. Acesta este genul de reindustrializare reală despre care vorbim. Ceea ce facem, ceea ce am învățat din trecut, trebuie să ne diversificăm lanțul de aprovizionare și trebuie să mergem la parteneri mai de încredere. Unii dintre ei sunt în America Latină și în regiunea Caraibelor, unde sunt produse materiile prime și alături de care gândim la fel despre valori, valori fundamentale și conceptul de calitate. Cu excepţia a două sau trei țări din America Latină, toate sunt democrații consolidate. Europa a fost în trecut deschisă lumii și asta a fost foarte bun pentru competitivitatea noastră. Dar acum este timpul să o facem și într-o manieră inteligentă și prudentă. După cum am spus, a doua prioritate va fi provocarea de mediu. Vedem că în fiecare zi viața noastră este afectată. Aceste tendințe trebuie să fie ceva nu doar la nivel moral, ci obligatorii pentru noi toți. Dar, în același timp, credem că este şi o oportunitate. Trecerea la energii regenerabile va reduce dependența noastră de petrol şi în acest fel, poate aşa putem reduce și factura de energie electrică pentru consumatorii noștri, companiile noastre să fie mai competitive. Economia verde va crea locuri de muncă, ne-am gândit la aproximativ 1 milion de locuri de muncă într-un deceniu. Așadar, să alegem viaţa verde nu este doar o opțiune sau o obligație este, de asemenea, o oportunitate.
Cum arată noua reindustrializare a Europei
Cristina Cileacu: Ați menționat mai întâi reindustrializarea Europei. Desigur, Europa trebuie să-și aducă acasă producția. Și între statele europene, este un fel de concurență, cine primește ce investiții în statul lui. Care sunt planurile spaniole în această privință?
Jose Antonio Perez-Solorzano: Ce nu ne-ar plăcea să avem este o competiție pentru salarii mai mici. Așadar, ne gândim la noi abilități de muncă care să pună Europa în sectorul numărul unu. Deci, în Spania, de exemplu, vorbim despre microprocesoare, despre mari centre de date, de asemenea, despre autonomie, conducerea autonomă, şi despre energie curată. Acesta este sensul la care ne referim la reindustrializare. Dar, în același timp, când vorbim despre mâncare, modul nostru de producție a alimentelor trebuie să fie varianta ecologică, să fie un mod care să respecte mediul și, în același timp, să încerce să atragă populația în aceste zone ale țărilor din Europa, care sunt abandonate de oameni din cauza lipsei de oportunități. Dacă revenim iar și iar la același subiect, ideea este cum să facem țările noastre profitabile pentru întreaga Europă, în cadrul acestei competiții care este bună, dar, în același timp, să fie clar că ideile noastre vor fi întotdeauna sustenabile, vor respecta mediul, dezvoltarea și doar aşa cred că Europa poate să aibă un loc propriu, pentru că suntem deja liderii în acest sens. De exemplu, odată cu războiul din Ucraina, Europa a accelerat procesul de decarbonizare. Știm acum că importurile noastre de petrol din Rusia sunt cu 90% mai mici decât erau cu doar un an în urmă. Trebuie să continuăm pe această cale, în ideea că suntem capabili să facem asta este pentru beneficiul nostru, dar în același timp, ne oferă un rol de lider într-unul dintre principalele subiecte ale agendei internaționale: schimbările climatice.
Europa se întoarce spre America Latină
Cristina Cileacu: Aţi menționați și America Latină şi regiunea Caraibe. Prim-ministrul dumneavoastră, Pedro Sanchez, le-a spus liderilor europeni că Spania vede în aceste țări un aliat major pentru Europa. Desigur, dacă o privim din perspectiva spaniolă, putem spune că este o chestiune de natură comună. Ce pot aduce America Latină și Caraibe la masă, într-o relație cu Uniunea Europeană?
Jose Antonio Perez-Solorzano: Când am intrat în Uniunea Europeană, în 1986, le-am spus partenerilor noștri de atunci că am adus America Latină în Uniunea Europeană. Adică, am spus de la început, că suntem o punte. Acum nu mai suntem ușa de intrare în Europa. Toate țările din America Latină au suficiente relații cu Europa pentru a ști la ce ușă trebuie să bată, ca să îşi apere sau să-şi promoveze relațiile bilaterale. Dar ce este cu America Latină? Am fost în întâlniri cu ei până în 2015, din 2015, am uitat de America Latină...
Cristina Cileacu: ...şi China şi-a amintit de America Latină.
Jose Antonio Perez-Solorzano: Și China este în America Latină, dar, în același timp, sunt răspândite ştiri false despre relaţia dintre Europa și America Latină. Nu este adevărat că China investește mai mult decât Europa în America Latină. Continuăm să fim primul investitor din America Latină, înaintea Statelor Unite. Împreună cu Statele Unite suntem principalii investitori. Este o concentrare de companii chineze în America Latină, care sunt la fel cum trebuie să fim şi noi în viitor, în căutarea materiilor prime. Ei promovează mineritul, de exemplu. Nu acesta este genul de investiție pe care îl face Europa. Investim mai mult în sectorul serviciilor, în sectorul sănătății și aici suntem cu adevărat puternici. Dar dincolo de această capacitate de a fi investitori și de a avea ceva de spus și în America Latină, ce ne îngrijorează acum este că ei nu văd războiul din Ucraina așa cum vedem noi. Aceasta este principala noastră preocupare. Iar una dintre ideile pe care le vom promova în Europa este că nu putem gândi doar în termeni de plan european, să dezvoltăm idei şi apoi să cerem Americii Latine să le urmeze. Când vorbim despre acest dialog strategic, ideea este, încă de la început, să concepem noi politici, poziții în forurile internaționale care să se bazeze pe America Latină, să fie împărtășite, să avem şi perspectiva lor deopotrivă. Astfel, atunci când ajungem în momentul final al luării unei deciziei politice, toate aceste puncte de vedere să fie împreună în acea viziune, pentru că împărtășim cu ei, așa cum am spus la început, valori fundamentale, toate sunt democrații. Sper că vom da cu adevărat un impuls puternic acestui lucru și vom găsi un ecou și în cealaltă parte a Atlanticului. Dar, așa cum am spus, trebuie să gândim împreună, să nu aşteptăm să facem ce le spunem.
Spania, aliat important pentru Schengen
Cristina Cileacu: România are aşteptări de la preşedinţia spaniolă a Uniunii Europene. Și, desigur, cea mai mare așteptare este cea legată de Schengen. Desigur, țările care blochează intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen sunt Austria şi Ţările de Jos. Ce poate face Spania, în acest caz?
Jose Antonio Perez-Solorzano: Toate președințiile joacă rolul de ceea ce numim un broker onest. Nu este poziția noastră cea pe care o promovăm, ci încercăm să construim un consens între state. Care este poziția noastră? Schengen este într-adevăr o realizare a construcției europene, poate alături de euro sunt cele mai clare și practice lucruri pe care le simt cetățenii europeni. Schengen nu funcționează corect. Schengen are astăzi controale la frontierele interne, care nu ar trebui să existe. Acestea au fost prevăzute pentru o perioadă critică în timpul pandemiei, dar această criză a fost depășită. Vaccinarea a fost un succes. Acest control intern trebuie să dispară. Mai poate fi, după cum am spus, și am văzut în trecut, summitul NATO în Germania, când şi-au închi granițele, sau în Franța sau în Spania, pentru a controla mai bine fluxul de oameni, în circumstanțe speciale, când securitatea este problema predominantă de rezolvat. Dar acum nu suntem în această situație. Deci primul lucru pe care îl vom spune în Consiliu European este, vă rugăm, controalele la frontierele interne trebuie să dispară între toate ţările aparţinând spaţiului Schengen. Secundar, vom fi mai buni şi mai siguri cu România şi Bulgaria în această zonă. Este clar că România și Bulgaria sunt deja frontiere externe ale Uniunii Europene și funcționează așa în termenii practici ai acestui proiect, iniţiativa proiectului pilot luată împreună cu Comisia Europeană sau cu unul dintre statele membre, trebuie să demonstreze că suntem capabili în România să facem managementul frontierelor în mod serios. Dar au dovedit deja. Avem un conflict într-o ţară vecină, criminalitatea nu a crescut, traficul de arme nu a crescut. Asta înseamnă că România lucrează și poliția de frontieră face o treabă perfectă. Poate că pot fi mai eficienți, se pot îmbunătăţi, toți o putem face asta zilnic, dar nu asta este ideea. Deci, credem că subiectul trebuie să se întoarcă la Consiliu, acest lucru este obligatoriu. Nu putem continua încă şase luni să fim cu elefantul în cameră şi să nu vorbim despre el. Așa cum am spus, vom juca pe deplin rolul nostru de broker onest cu țările care sunt reticente, ca să vedem care sunt interesele lor și să găsim modalitățile prin care se vor îndeplini interesele românilor și interesele acestor țări să fie protejate. Și cred că vom avea succes. Sunt foarte încrezător.
Migraţia, piatra de moară a Europei
Cristina Cileacu: Să ne ţinem pumnii, atunci. Dar un mare pas în acest sens este Pactul pentru migrație și azil, care trebuie semnat de toate statele europene. Și aceasta este o situație pe care Europa nu o rezolvă de foarte, foarte mult timp. Președinția spaniolă este acum responsabilă de încercarea de a găsi acordul final între statele membre. De asemenea, sunteți o țară de destinație pentru migrația ilegală, în special din Africa de Nord. Care sunt soluţiile spaniole pentru ca și acest pact să fie semnat?
Jose Antonio Perez-Solorzano: Nu lucrăm izolați. Acesta este o rotire a președințiilor care se continuă...
Cristina Cileacu: ...a fost Suedia înainte.
Jose Antonio Perez-Solorzano: Și Suedia a făcut o treabă foarte bună în acest dosar. În acest pact sunt cinci dispoziții legislative. Patru dintre ele au fost adoptate. Pe ultimul l-am văzut recent și nu a fost lipsit de dificultăți. Consiliul a găsit o modalitate să dea un obiectiv inițiativei sau consolidării pactului şi a luat în calcul sensibilitățile, să zicem, Ungariei și Poloniei și vom vedea care sunt evoluțiile viitoare. Şi noi vom avea aceleaşi dificultăţi legate de ultimul regulament. Acesta este într-adevăr foarte important, pentru că vorbim despre gestionarea crizelor din Schengen. Sperăm să ajungem la un final. Europa trebuie să lucreze nu doar în domeniul imigrației ilegale, ci mai ales în ceea privinţa migraţiei reglementate. Avem nevoie de muncitori. Suntem un continent îmbătrânit, avem oameni în vârstă. Statutul nostru de bunăstare depinde de persoanele care vin din străinătate pentru a ne ajuta în multe domenii, și nu doar cu persoanele în vârstă sau cu sectorul primar, ci pentru a depăși situația lipsei de lucrători. Așa că vom lucra la migrația legală și în ideea reformării politicii de migrație. Trebuie să colaborăm îndeaproape cu țările de origine și cu țările de tranzit. Nu este doar ideea de a-i ține departe, ci de a le oferi posibilitatea de a decide să rămână în țările lor. Ambele, aspectele externe ale migrației și consolidarea acestui pact cu cele cinci, acest dosar legislativ care ar putea aduce și un moment pozitiv pentru partajarea Schengen funcționează în conformitate cu anumite norme. Să schimbăm regulile și să vedem cum funcționează. Și acestea sunt parte dintr-un consens care cred că va fi posibil.
Populismul, o problemă cât un continent
Cristina Cileacu: Este un an electoral și în Spania și extrema dreaptă folosește migrația ca pe un motiv și frica oamenilor pentru a sublinia că este un pericol, nu un avantaj, așa cum aţi subliniat dvs.
Jose Antonio Perez-Solorzano: Partidele de dreapta sunt fenomenele populiste pe le care vedem în toată Europa, au abordat acum migrația ca subiect. Dar populismul, care este foarte greu de definit, caută întotdeauna punctele în care societățile au păreri împărțite, pentru a accentua. Când mergem în sudul Europei, toate problemele lor vin nu numai de aceste decizii luate la Bruxelles, ci și de perioada prin care trecem.
Cristina Cileacu: Mulți oameni uită că Bruxelles-ul este, de asemenea, fiecare țară a noastră.
Jose Antonio Perez-Solorzano: Exact.
Cristina Cileacu: Nu este Bruxelles, acela este doar un loc unde noi toţi ne întâlnim.
Jose Antonio Perez-Solorzano: Stăm acolo, în fiecare zi la Bruxelles. Noi decidem singuri, statele membre. Dar când dai vina pe cineva, este Bruxelles-ul generic. Dar desigur nu este Bruxelles. Cum putem relaționa cu asta? Am făcut ceva bine, cred, în Spania, de la bun început. Istoric, nu suntem o ţară care a primit imigranţi, dimpotrivă, noi am trimis migranți în străinătate timp îndelungat, până când democrația a revenit în Spania. Deci, când am început să primim migranţi, prima idee a fost să nu creăm ghetouri, iar acest lucru a fost foarte important pentru toate municipalitățile, care au luat în serios acest subiect. Și așa, migranţii sunt...
Cristina Cileacu: Integraţi.
Jose Antonio Perez-Solorzano: Integraţi în toate zonele orașului.
Limba spaniolă, o misiune diplomatică
Cristina Cileacu: Dle ambasador, sub preşedinţia spaniolă a Uniunii Europene, misiunea dumneavoastră este la Bucureşti, în România. Trebuie să vă întreb, care sunt prioritățile dvs. aici, în țara noastră?
Jose Antonio Perez-Solorzano: Cristina, am avut noroc când mi-am început misiunea
Cristina Cileacu: Sunteți bine integrat, nu?
Jose Antonio Perez-Solorzano: Nu doar bine integrat, dar după cum știi, am semnat un parteneriat strategic în 2013. Momentul meu norocos a fost că prima întâlnire a guvernelor noastre, întâlnirea la nivel înalt a avut loc în noiembrie. Așa că am ajuns pe 29 septembrie și deja o lună mai târziu am această mare întâlnire. Ce avem: un fler despre cum este politica din România, unde interesele Spaniei și României pot lucra împreună în alianța europeană şi NATO. Şi este foarte clar, premierii vorbeau foarte sincer. Văd că suntem foarte apropiați. Vorbim despre prioritățile președinției (n.r. spaniole), unele dintre ele ating cetățenii României și Spaniei în egală măsură. Cred că ne-am aliniat perfect cu România în multe dosare, şi în cazul NATO, știm cu toții care este principala ameninţare în acest moment, care va fi şi în anii următori și suntem foarte bine asociați. Deci, care va fi misiunea mea? Prioritatea mea este să avem a doua întâlnire. Nu pot trece încă nouă ani fără să avem aceste întâlniri la nivel înalt, trebuie să căutăm domenii noi de colaborare. La prima întâlnire am vorbit despre muncă, apărare, securitatea socială, economie, bunăstare, agricultură. Acum trebuie să discutăm despre extindere şi putem să ne extindem în multe domenii.
Am avut şi avem încă o prezență a forțelor noastre militare în România, în primele șase luni ale anului am avut două brigăzi de poliţie aeriană în Marea Neagră în România, și acum avem un radar cu rază lungă de acţiune la Schitu, pentru încercarea de securizare a Mării Negre, pentru că modalităţile de comunicare sunt un punct critic pentru toată Europa, nu numai pentru România. Legătura de comunicare este nord-sud, est-vest, suntem toți în aceeași barcă. Vorbim cu România, avem discuţii frecvente despre flancul sudic, așa că avem un aliat apropiat în România. Ideea mea este să fac din limba spaniolă o limbă reală pentru poporul român. Acum avem o prezență foarte redusă în sistemul de educaţie din România, care nu răspunde realității în care vedem angajatori care caută oameni să lucreze cu ei şi care ştiu multe limbi. Cerinţele de limbă sunt întâi engleza, locul doi, spaniola, pe locul trei, germana, patru, franceza. Şi sistemul nostru educațional nu se reflectă în acest moment la fel, în România. Așa că încercăm să promovăm o cooperare mai bună, și în acest fel să facilităm relația dintre românii de aici şi cei din Spania, care sunt perfect bilingvi. Cred că o mai bună dezvoltare a predării limbii spaniole va fi pe ordinea de zi, aș vrea să fac asta.
Cristina Cileacu: D-le ambasador, mult succes cu misiunea dvs şi vă mulțumesc mult pentru acest interviu.
Jose Antonio Perez-Solorzano: Orice s-ar întâmpla în ceea ce privește președinția, priorităţile noastre, și îmi doresc asta, priorităţile vor fie aceleași. Așa că contați pe noi, ajutați-ne. Contăm și pe sprijinul dumneavoastră. Sunteți o țară cu adevărat europeană. Trăim în fiecare zi experiența europeană a cetăţeniei voastre, în România. De asta avem nevoie, să ajutăm și guvernul şi cetăţenii spanioli pro-europeni pentru a-și atinge obiectivele.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
