Acordul PSD-UDMR ar fi adus plăcuțe în maghiară și romani în București

În afara posibilității arborării steagului secuiesc și a extinderii folosirii limbii materne prin scăderea pragului (de la 20% la 10%) de la care autoritățile locale sunt obligate să asigure acest drept, proiectul UDMR de modificare a Legii administrației publice locale ar conține prevederi și mai controversate, potrivit sociologului Marian Preda. Acesta atrage atenția că am fi putut avea drept limbi oficiale în administrația Capitalei limbile romani și maghiară, ceea ce ar presupune angajarea a zeci de mii de vorbitori ai acestor limbi.

Marian Preda, sociolog și profesor la Universitatea București, atrage atenția că „steagurile secuiești și plăcuțele bilingve” ar fi „petarde”, proiectul UDMR conținând mult mai multe capcane.

„Dacă propunerea de modificare a Legii 215/2001 depusă la Parlament și negociată de UDMR cu Dragnea se votează, deși 97,3% dintre bucureșteni s-au declarat români la recensământ, limbile oficiale în București, în toate instituțiile administrației publice, vor fi româna, maghiara și romani. De localitățile din Transilvania, ce să mai vorbim? Nicăieri în lume nu mai există așa ceva! Nu 20%, nu 10% cât pretind, cu 1% sau 2% din populație, minoritatea are limbă oficială în administrație. Asta este o propunere aberantă, o exagerare cu costuri administrative inutile, nu este discriminare pozitivă față de minorități!”, a scris Preda pe contul său de Facebook.

Potrivit sociologului, capcana este inclusă în modificările formulate la art. 19 alin. 1 din Legea administrației publice locale (nr. 215/2001).

Primul paragraf stabilește: „În unitățile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor care și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne”.

Al doilea paragraf lămurește și ce ar trebui să se înțeleagă prin „număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale”:

a) 10.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ teritoriale în care numărul locuitorilor este mai mare de 100.000;

b) 2.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este între 50.000 - 100.000;
c) 1.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este între 25.000 - 50.000;
d) 500 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este între 10.000 si 25.000;
e) 300 de de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este sub 10.000.

Or, sociologul susține, invocând date din 2013 ale Institutului Național de Statistică, că în Capitală ar fi devenit obligatorie folosirea limbilor maghiară și romani în toate instituțiile publice. „În București, s-au declarat români 1.618.900 persoane (97,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a totalizat 34.000 de persoane (2,1%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 24.000 de persoane (1,4%)”, scrie Preda pe Facebook.

Profesorul mai atrage atenția că, dacă proiectul de lege al UDMR ar fi adoptat în forma depusă de inițiatori, ar fi nevoie de angajarea a zeci de mii de vorbitori de maghiară și romani.

„Toate hotărârile locale, toate documentele oficiale, vor trebui redactate și în limba minorității naționale care reprezintă 2-4% din populația localității. Cine și câți credeți că vor fi angajați să traducă și să redacteze documentele?”, scrie Preda.